4.3 C
București
duminică, 22 decembrie 2024
AcasăSpecialUn motiv pentru care România nu e primită în Schengen. O poveste...

Un motiv pentru care România nu e primită în Schengen. O poveste adevărată | OPINIE

Europa a amăgit din nou România în legătură cu primirea în Spaţiul Schengen. După scenariul deja consacrat. Şi umilitor. Comisia Europeană, prin vocea lui Jean-Claude Juncker, a cerut ca ţara noastră să fie primită cât mai grabnic, împreună cu Bulgaria. Ulterior, trei state membre ne-au trântit încă o dată uşa-n nas. Austria, Germania şi Olanda s-au opus categoric. Mesajul duplicitar care ni se trans­mite este uşor de decriptat: UE vă vrea, dar interese naţionale punctuale vă ţin la uşă. Ele nu reprezintă poziţia oficială a Europei, care vă aşteaptă cu braţele larg deschise. Dar cum decizia primirii în Schengen se ia cu acceptul tuturor statelor membre, mai aveţi de aşteptat.

Cine este de vină pentru această situaţie umilitoare? Înainte de a trage o concluzie, vreau să vă spun o poveste adevărată, relatată recent de o sursă de-a mea, destul de bine informată, despre faptele de vitejie ale „Statului profund“. E genul de poveste imposibil de demonstrat cu acte de către un jurnalist. O operaţiune specială a statului mafiotizat, care nu lasă urme scrise, dar care trebuie dezvăluită public, pentru că este de larg interes. De ce este important ca publicul să aibă acces la astfel de informaţii? Pentru a înţelege motivele reale pentru care nu suntem doriţi în Spaţiul Schengen, pentru a nu înghiţi min­ciunile servite de politicienii care vor să-şi acopere urmele.

Aşadar, era pe la sfârşitul lui 2008- începutul lui 2009. Traian Băsescu era către finalul primului mandat de preşedinte al României. Un mandat început în forţă. Fuseseră răpiţi ziarişti români în Irak, fuseseră recuperaţi ulterior de către serviciile noastre secrete, iar preşedintele avusese posibilitatea să pozeze în erou naţional. În spatele acestor succese, camarila băsesciană îşi consolidase puterea în stat. Influenţa lui Gabriel Oprea sau a Elenei Udrea creştea rapid. Prim-adjunct al directorului SRI George Maior fusese numit tânărul maior Florian Coldea, după ce contribuise cu succes la finalizarea negocierilor cu teroriştii care-i răpiseră pe ziariştii români.

În tot acest timp, Olanda se chinuia să destructureze o reţea internaţională de traficanţi de droguri. Autorităţile din această ţară aveau informaţii, de la ofiţeri sub acoperire infiltraţi în reţea, că un transport important plecase cu vaporul din America de Sud, cel mai probabil din Columbia, trecuse Bosforul şi ajunsese la Istanbul. Aici, impresionanta cantitate de droguri fusese încărcată în tiruri, iar acestea se pregăteau să intre în România pentru a o traversa, în drumul lor spre Europa Occidentală. Olandezii au informat autorităţile române despre acest transport şi le-au cerut ajutorul pentru a le intercepta. Ceea ce s-a şi întâmplat. Problema este că, după capturare, o mare parte din droguri au dispărut pur şi simplu. S-au evaporat cu complicitatea unor înalţi funcţionari publici ai Statului român. Numele vinovaţilor au fost cunoscute până la cel mai înalt nivel. Senine şi cinice, autorităţile române le-au informat pe cele din Olanda că a fost capturată o anumită cantitate de droguri în Portul Constanţa. Problema a fost că acea cantitate raportată a fost mult mai mică decât cea despre care olandezii aveau cunoştinţă că a plecat din America de Sud. Din acel moment, Olanda a transmis pe canale diplomatice că va susţine primirea României în Schengen la Sfântul Aşteaptă.

Aşadar, înainte de a ne apuca să înjurăm ţările civilizate din Uniunea Europeană că nu ne primesc în Schengen, înainte să cedăm tentaţiei euroscepticismului, să abandonăm dorinţa de a ne integra deplin în Europa, ar trebui să ne întrebăm dacă nu cumva cei vinovaţi de umilirea noastră perpetuă sunt politicienii autohtoni.

Adică tocmai aceia care ne în­deamnă să fim mândri că suntem români, care se bat cu multina­ţionalele europene, care susţin că mâncăm mâncare mai proastă ca-n UE etc.

Şi dacă nu cumva ar trebui să facem ceva împotriva statului profund şi mafiotizat. 

Silviu Sergiu
Silviu Sergiu
Studii: Licentiat al Facultății de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării (secția Jurnalism) din cadrul Universității de Vest din Timișoara (promoția 2001); Master în ”Comunicare și relații publice” (specializarea ”Marketing politic”) din cadrul Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA) din București (promoția 2004); Masterand in ”Managementul instituțiilor de presă”, in cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității București. Experiență profesională: Curierul național - redactor economic (aprilie 1998- octombrie 1998); Jurnalul național - redactor politic (1998- 2005); Evenimentul zilei - redactor politic (2005-2006), șef secție ”Politică internă” (2006-2008), editor coordonator (2008-2003), redactor șef-adjunct (2013- 2016); Senior editor "Romania libera" în prezent.
Cele mai citite

Vânzări de acțiuni Revolut de peste 1 miliard de dolari după obținerea licenței bancare în Marea Britanie

Angajații și investitorii timpurii ai fintech-ului Revolut au vândut acțiuni în valoare de aproape 1 miliard de dolari începând cu luna august, după ce...

Ministrul german al Apărării: Armata trebuie să fie pregătită pentru război

Ministrul Apărării din Germania, Boris Pistorius, a declarat că armata germană trebuie să fie pregătită pentru un eventual conflict militar, subliniind necesitatea creșterii cheltuielilor...

Criza politică și economică din România: Investitorii străini își retrag sprijinul

Instabilitatea politică generată de ascensiunea curentului suveranist și politicile impredictibile începe să aibă efecte serioase asupra economiei României. Deficitul bugetar în creștere și lipsa unei...
Ultima oră
Pe aceeași temă