Surse & Stări
I. Mediul politic
Generalizarea compromiterii „la vârf”. Lideri, factori responsabili în poziţii cheie au acumulat o doză critică de acuzaţii, bănuieli, defăimări care desclasifică masiv „clasa conducătoare” în plan intern şi internaţional.
Declinul masiv al calităţii şi capacităţii umane în componenţa echipelor de conducere a principalelor partide politice având ca efect lipsa de viziune, competenţă şi iniţiativă în raport cu agenda reală. Predominanţa atitudinii servile faţă de şefi, ignorarea interesului public, predilecţia pentru confruntarea partizană, sterilă, la marginea legii.
Polarizarea mediului politic şi reducerea dinamicii interne la susţinerea agresivă a intereselor egoiste ale unor nuclee expirate, compromise, complet străine interesului naţional.
Utilizarea iresponsabilă a unor mecanisme şi instrumente ale democraţiei, în vederea generării unor stări de lucruri, situaţii confuze, precum şi a distribuirii accesului la putere în interesul unor grupuri certate cu legea, iresponsabile şi mânate de intenţii ilegitime, ostile interesului public. Confruntarea pentru influenţa directă asupra justiţiei devine miza dominantă a jocului politic.
Ignorarea progresivă a standardelor şi obligaţiilor asumate în cadrul integrării europene la nivelul funcţionării instituţiilor, al raportării factorilor instituţionali la agenda publică reală.
Decalajul în creştere, la nivelul electoratului, între motivaţia bazată pe reactive de respingere şi alegerea prin identificare. Oferta electorală bazată pe identitate şi program, apare tot mai estompată, formală şi contradictorie în raport cu manipularea ordinară. Sterilizarea electoratului României.
II. Intern-Extern
Raportarea ambivalentă la partenerii internaţionali, UE, FMI, BM, precum şi faţă de guvernele marilor puteri occidentale. Ambiguităţi, inconsecvenţe care au condus la o stare de dependenţă şi subordonare străină valorii şi finalităţii proiectului strategic de integrare euro-atlantică.
Decalajul în creştere între complexitatea, costurile şi dinamica agendei internaţionale a României, pe de o parte, şi capacitatea internă de elaborare şi susţinere a politicilor. Tendinţa substituirii mecanismelor de guvernare a României prin formule ambigue rezultate din acordurile cu FMI,UE, BM.
Transformarea dependenţei şi a subordonării relative faţă de partenerii instituţionali externi într-o sursă de legitimizare a unor poziţii autoritare, de inhibare a unor abordări alternative, de simplificare excesivă, până la golirea de conţinut a mecanismelor Parlamentului, Gu-ver-nului, administraţiei locale, societăţii civile.
Blocarea integrării ansamblului de criterii, proceduri şi contribuţii financiare care condiţionează accesul şi absorbţia fondurilor europene. Pierderi financiare majore, proiecte structurale abandonate, amânarea modernizării administraţiei şi noilor practici de operare.
III. Justiţie
Discontinuităţi cu consecinţe grave în funcţionarea justiţiei, amânarea nejustificată a finalizării unei cauze grave. Practicarea justiţiei „selective”.
Corupţia instalată masiv în administraţie la toate nivelurile, extinderea infracţionalităţii, evaziunea fiscală, piaţa neagră şi munca la negru, tendinţe dominante care paralizează libera concurenţă, com-petitivitatea, iniţiativa privată.
Impas prelungit în asigurarea funcţionării mediului politic într-un cadru normativ ferit de ambi-guităţi şi ingerinţe partizane.
Extinderea ariilor fără acoperire în ordinea publică, proliferarea infrac-ţionalităţii ordinare cu consecinţe diverse asupra climatului şi des-făşurării normale a vieţii curente.
IV. Mediul economic
Disoluţia capacităţii de elaborare, susţinere, implementare şi finalizare în atingerea ţintelor în domeniul politicilor publice. Mediocritate în elaborarea strategiei, în vederea modernizării, a dezvoltării regionale. Predominanta susţinerii unor măsuri populiste, contradictorii, încurajarea asocierilor clientelare cu sectorul privat, subordonarea faţă de grupuri de influenţă şi practici ilegale.
Incapacitatea stăpânirii, susţinerii şi promovării economiei, dependenţa tot mai mare de surse externe de finanţare, elaborare şi aplicare a politicilor economice.
Menţinerea unor dezechilibre grave între stimularea iniţiativei private şi politica de redistribuire populistă a resurselor. Disocierea între implicarea responsabilă a statului în economie în condiţiile crizei şi utilizarea politicianistă a pârghiilor financiare pentru asigurarea controlului electoral în confruntarea pentru putere.
Declinul interesului investitorilor externi pentru mediul economic autohton, marcat de carenţe structurale, instabilitate şi incertitudine.
V. Viaţa publică
Diminuarea progresivă a preocupării la vârf pentru susţinerea modernizarea şi finanţarea unor domenii cheie pentru dezvoltarea sănătoasă a societăţii româneşti: educaţie, sănătate, asistenţă socială, având ca urmare creşterea vulnerabilităţii individuale şi colective.
Rarefierea până la dispariţie a culturii, practicii şi prestigiului competiţiei corecte, a creativităţii, selectării şi promovării talentelor, perfor-manţei individuale şi colective ca şansă internă de dezvoltare, de autenticitate.
Hemoragia cadrelor specializate în domenii cheie cu impact direct asupra menţinerii unor standarde curente în funcţionarea serviciilor publice: sănătate, educaţie, administraţie, ordine publică ş.a.
Proliferarea atitudinii negative, de invalidare şi scepticism la nivelul mentalului colectiv, al relaţiilor publice şi interindividuale. Defăimări, vulgarizare, exclusivism, polarizare, egoism, amânare, alimentarea cinică a fricilor colective, descurajarea iniţia-tivelor generoase. Tentaţia iresponsabilă pentru evoluţii haotice în domenii cheie.
Degradarea comunicării şi dezbaterii publice prin acapararea media de grupuri de interes cu tendinţe străine valorilor democraţiei, legalităţii şi interesului public. Polarizarea prin politizare excesivă, conformistă a dezbaterii.
Declinul continuu al prezenţei, influenţei şi contribuţiei unor factori calitativi de neînlocuit în orientarea vieţii curente, în susţinerea comportamentului individual şi colectiv, în asigurarea suportului public inspirat din valori autentice: biserica, familia, comunitatea locală, comunităţile profesionale, sindicate ş.a.
VI. Influenţa „factorului absent”
N.B.: Întotdeauna există n+1 grupe de surse pentru instalarea şi alimentarea unor stări de criză…
Dorel Şandor este analist politic
