PSD se opune organizării, concomitent cu alegerile parlamentare din 11 decembrie, a unui referendum de modificare a Constituției, astfel încât căsătoria să fie definită drept uniunea între un bărbat și o femeie.
Liviu Dragnea a spus-o explicit, invitându-i pe cei doi senatori PSD care au inițiat o lege pe această temă să o retragă. Decizia PSD are o explicație: în campania electorală de dinaintea alegerilor parlamentare, dezbaterea trebuie să se axeze pe programe de guvernare, strategii economice, locuri de muncă, creștere economică, sau îmbunătățirea nivelului de trai.
Desigur, social-democrații nu fac acest lucru în mod responsabil, ci populist, votând în Parlament pomeni electorale care împovărează bugetul de stat. Este bine, totuși, că PSD nu acceptă ca scrutinul parlamentar să fie confiscat de o temă, importantă pe fond, dar total nepotrivită în context.
Așadar, trei milioane de români au semnat o inițiativă legislativă cetățenească de modificare în acest sens a Legii fundamentale, care a fost înaintată Parlamentului de către Coaliția pentru Familie. Doi senatori PSD, Ovidiu Donțu și Titus Corlățean, s-au transformat rapid în avocați ai inițiativei și au depus la Senat un proiect de lege privind organizarea referendumului de revizuire a Constituției, așa cum prevede legislația în domeniu.
În primul rând trebuie spus că, începând cu 16 decembrie 2014, condițiile de validare a unui referendum au fost simplificate. Legea 341/2013 – adoptată de Parlament, trecută de controlul Curții Constituționale și publicată în Monitorul Oficial nr. 787 – a modificat Legea 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, în sensul că acesta este valabil dacă participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. În vechea lege, pragul de validare a unui asemenea tip de scrutin era 50%+1. Mai mult, rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși în listele electorale permanente. În aceste condiții, dacă se va ajunge la un referendum pe tema introducerii în Constituție a definiției căsătoriei, sunt foarte mari șanse ca el să-și atingă scopul.
În al doilea rând, modificarea Constituției ar trebui să fie un proces complex, care să aibă drept scop nu doar o chestiune punctuală, marginală și, în opinia unora, inutilă, cum este definiția dată familiei tradiționale, ci schimbarea arhitecturii statului, adaptarea ei la necesitățile de moment, astfel încât puterile în stat să se afle în echilibru și să funcționeze fără sincope. Adevărul este că sunt chestiuni mult mai importante decât definirea căsătoriei, care nu au fost, din păcate, tranșate nici până în prezent, deoarece procesul de modificare a Legii fundamentale a eșuat în urmă cu câțiva ani.
De pildă, nu a fost dat un răspuns concret la întrebarea ce fel de republică ar trebui să fie România? Prezidențială, semiprezidențială sau parlamentară? Regimul semiprezidențial din prezent nu este foarte clar conturat, există multe prevederi ambigue în Constituție, în special în privința raporturilor președinte-premier. Cum putem simplifica raporturile dintre puterile în stat, care generează în prezent blocaje instituționale? Pe de altă parte, ar trebui să eliminăm din Legea fundamentală imunitatea politicienilor în fața justiției? Ar trebui să renunțăm de tot la el sau ar trebui să-l corectăm? Sunt doar câteva din întrebările la care nu s-a răspuns, din păcate, nici până în momentul de față. Inițiativa Coaliției pentru Familie ar trebui folosită pentru declanșarea unui proces mai amplu de revizuire.
Nici liberalii nu vor referendum cuplat cu alegerile parlamentare, dar susțin familia tradițională, în paralel cu protejarea minorităților. ”Nu ai voie în campania electorală să foloseşti fricile sociale în interes politic”, susținea Alina Gorghiu în urmă cu câteva zile. Președintele Klaus Iohannis a respins și el ideea. Toată lumea este de părere că modificarea Constituției poate să mai aștepte. Fără votul PSD și al PNL, revizuirea Legii fundamentale nu poate fi trecută prin Parlament, pentru că este nevoie de votul a două treimi din numărul senatorilor și deputaților.
Calculele PSD sunt corecte. Organizarea unui referendum pe tema susținerii familiei tradiționale ar crește prezența la urne. Fie pentru a respinge definiția dată familiei, fie pentru a o susține. Este o temă clară, percutantă și poate fi lesne asumată de alegători. O participare mare la vot nu ar fi în avantajul partidelor mari, PNL și PSD. Pentru că nu se vor mobiliza doar electoratele tradiționale ale celor două formațiuni. Mobilizarea va fi uniformă, și în rândul indecișilor sau al celor care nu vor acum să vină la vot. Mai mult, este o temă cu impact major asupra tinerilor, fie că sunt hipsteri pro-gay, fie familiști convinși anti-homosexuali. Un lucru este limpede: tinerii nu votează nici PSD, nici PNL, pentru că sunt ”aceeași mizerie”. Într-o excelentă analiză publicată pe blogul personal, sociologul Barbu Mateescu constată că ”de la 45% prezență încolo șansele PSD+ALDE de a forma o majoritate sunt minuscule”. Riscurile sunt mai mari pentru social-democrați decât pentru liberali.
În altă ordine de idei, clasa politică este din nou în postura de a ignora, la inițiativa PSD, o dorință a unei părți însemnate din electorat. Păstrând proporțiile, este aceeași situație ca la referendumul din 2009 pe tema parlamentului unicameral și reducerii numărului de aleși la 300. Atunci, voința a 7,7 milioane de români a fost aruncată la coș de partidele politice, nu înainte de a o specula electoral cu cinism. Desigur, sunt mai puțin români care vor o definiție a căsătoriei prin Constituție. Sunt doar 3 milioane. O cifră care nu poate fi însă ignorată.
În opinia mea, partidele nu au niciun drept să se opună unui astfel de referendum. Cu atât mai mult cu cât Curtea Constituţională consideră că el se situează în limitele constituționale. E nedemocratic și periculos să ignori voința cetățenilor, indiferent de chestiunile puse în discuție. Cu atât mai mult cu cât refuzul vine din partea unei clase politice decredibilizate de corupție și neprofesionalism. Este periculos pentru că o astfel de atitudine distruge încrederea românilor în mecanismele democratice şi îi poate arunca în brațele extremismului.
Amânarea sine die a referendumului de susținere a familiei tradiționale poate afecta serios PSD. Electoratul tradiționalist, rural și slab educat al social-democraților nu va vedea cu ochi buni ezitarea liderilor PSD. Acest partid riscă foarte mult și pentru că tergiversează un demers puternic susținut de Biserica Ortodoxă Română (BOR). La fiecare alegeri, Biserica a fost un puternic agent electoral al PSD. Există riscul ca, în campania electorală, în predicile preoților și după slujbele de duminică să se vorbească despre faptul că PSD îi sprijină pe homosexuali. Dacă se va întâmpla asta, va avea un impact devastator pentru partidul lui Liviu Dragnea.
Viața PSD este complicată și de faptul că în viitoarele alegeri vor intra două partide ce s-ar putea hrăni electoral din sprijinirea familiei tradiționale și ar putea lua voturi de la social-democrați. Este vorba de Alianța Noastră România (ANR), a lui Marian Munteanu, și Partidul România Unită (PRU), desprins din PSD și concurent pe același segment electoral. Ambele formațiuni au accente extremiste, sunt anti-gay și pot crește în sondaje dacă dezbaterea se va amplifica în perioada următoare. Mă aștept ca acest lucru să se întâmple. În mod cert, Coaliția pentru Familie va presa în continuare clasa politică, în numele celor 3 milioane de semnatari, să nu tergiverseze organizarea referendumului de revizuire a Constituției. Pentru PSD, situația riscă să se complice destul de serios.
