Președintele României, Klaus Iohannis, a făcut un pas foarte interesant și important când a decis că politicienii penali nu sunt invitați la ceremonia oficială de 1 Decembrie.
Mesajul este unul evident de respectare clară a afirmațiilor anterioare ale șefului statului privitoare la politicienii penali.
Este un gest ce pune în practică declarațiile șefului statului care a spus de mai multe ori că persoanele condamnate sau cu probleme penale grave nu pot să ocupe funcții publice și trebuie ținute departe de instituțiile statului.
Iohannis nu putea să-i condamne pe penali în discursul public și apoi să le strângă mâna la Ziua Națională sau să-i trateze cu respectul datorat unor persoane oneste care exercită cu bună-credință funcții publice importante.
Ziua Națională a României este un moment important și de aceea mesajul dat de Klaus Iohannis este foarte puternic și fără precedent. Niciun șef al statului nu a mai impus o asemenea decizie pentru a marginaliza mafia din politică.
Este un moment la fel de important ca cel în care fostul președinte Traian Băsescu spunea, de la Cotroceni, că între ”nevoia de consolidare a independenței Justiției” și ”instinctul firesc” de a-și apăra fratele alege consolidarea Justiției.
Din păcate pentru el, Traian Băsescu nu a reușit să rămână ferm în această atitudine față de Justiție și după ce a părăsit Președinția Românei a naufragiat lamentabil pe insula piraților. A rezistat în fața ”instinctului natural” de a-și apăra fratele, dar a cedat necondiționat și chiar jenant în fața imaginilor cu Elena Udrea în drum spre arestul preventiv cu degetul arătător pe nas.
Dincolo de atitudinea patetică de astăzi a lui Traian Băsescu, din poziția de pensionar speriat de huhurezi și apărător necondiționat al preacuvioasei inculpate Udrea, momentul când șeful statului Traian Băsescu a declarat oficial că se supune Justiției și pune legea deasupra de propriul frate este un moment istoric fără precedent, la fel de puternic ca decizia lui Klaus Iohannis să nu permită participarea politicienilor penali la ceremoniile oficiale de Ziua Națională.
Vorbim nu doar de politicieni care sunt sub mandatul unor anchete judiciare pentru acte de corupție sau chiar condamnați deja, așa cum e președintele infractor al PSD, Liviu Dragnea.
Vorbim despre politicieni care, dincolo de încălcarea concretă a unor articole din Codul Penal, reprezintă o categorie ce a făcut enorm de mult rău României în ultimii 27 de ani. Îi vedem și acum, în campania electorală, isterizându-și pubicul cu tot felul de gogorițe iliesciene de origini staliniste.
Lozinca iliesciană a anului 1990 ”Nu ne vindem țara!” este reînviată acum electoral în toate aberațiile pe care le rostogolește propaganda PSD despre ”diabolicul” George Soroș și ”tehnocrații odioși” prin care ”străinii de la Bruxelles” controlează România. În anii 90 acest tip de comportament politic a generat mineriadele și blocarea evoluției normale a României pentru foarte mulți ani, cu efecte grave până în prezent.
Oamenii cărora le-a spus acum Klaus Iohannis că nu sunt invitați la ceremonialul oficial de 1 Decembrie sunt responsabili de răul făcut României în ultimii 27 de ani și acesta e un motiv în plus pentru care e foarte bine că șeful statului i-a marginalizat.
Dacă moral și politic este lăudabilă decizia lui Klaus Iohannis, de iure putem ridica o problemă.
În cazul celor condamnați, așa cum este președintele infractor al PSD Liviu Dragnea, lucrurile sunt clare. Un penal aflat în suspendarea executării pedepsei nu are ce să caute la un astfel de moment oficial, lângă șeful statului. Însă în cazul celor care nu au primit sentințe defintive de condamnare lucrurile pot să fie discutabile din perspectiva prezumției de nevinovăție.
Ei nu sunt considerați vinovați din punct de vedere legal, chiar dacă au statutul de inculpați și unii dintre ei se află sub controlul unor măsuri judiciare serioase. Din această perspectivă dezbaterea ar putea contina cu întrebarea dacă decizia lui Klaus Iohannis intră sau nu în contradicție cu principiul prezumției de nevinovăie.
Decizia de ostracizare a penalilor nu este însă una cu rol de act de Justiție, este una politică și morală, nu un act de Justiție și asta face dezbaterea chiar mai interesantă.
Dincolo de decizia lui Klaus Iohannis mai este decizia fiecăruia dintre noi. Dacă nu-i ostracizăm și noi pe toți politicienii care ne-au făcut rău în ultimii 27 de ani s-ar putea la ca următorul 1 Decembrie să ne rânjească toți de pe funcții publice chiar mai importante decât cele deținute acum.
