În ultimele două săptămâni am trăit o senzație stranie. Un amestec de îngrijorare, teamă și neputință. A fost ca într-un coșmar în care un criminal bântuia printre noi cu cuțitul în mână, știam că poate face o nenorocire, dar eram incapabili să-l oprim. Și într-o noapte, pe ascuns, criminalul a lovit.
Agresiunea banditului ne-a alungat și frica, și neputința, și reținerile. Ne-a scos la luptă. Răniți cum eram, am imobilizat agresorul, i-am luat cuțitul din mână, iar acum suntem pe punctul de a-l înghesui în dubă.
Vă dau o veste bună: bandiții vor fi zdrobiți! Mai luptăm un pic, mai suferim un pic, dar nu e departe ziua când ne vom întâlni 200.000 de oameni din Piața Universității până în cea a Victoriei, 500.000 în marile orașe din România, pentru a sărbători izbânda asupra unor șobolani care s-au crezut elefanți. Ghinion!
Încerc să înțeleg cum a trăit Dragnea aceste zile. A fost în America, a dat mâna (peste masă și contra cost) cu Donald Trump, s-a întors cu ochii pe ceas – tic-tac, tic-tac, vine 31 ianuarie, frige ordonanța, hai s-o dăm, dă-o-n mă-sa, că n-o fi foc!
Dar e foc. E incendiu. E vâlvătaie. Și deodată domnu’ Liviu se trezește în fața a două opțiuni: Ghiță sau Vanuatu. Astea i-au mai rămas, că doar n-o să ajungă la pușcărie!
Ghiță este modelul fugarului de top. Adâncă trebuie să-i fi fost grimasa ayatollahului de Teleorman, baron de România, când a văzut poza camaradului Sebi încadrată de un proxenet valah, patru mujahedini arabi și alți câțiva europeni calificați pe lista „Most Wanted Fugitives“.
Alternativa i-a venit la știrile de seară: modelul Vanuatu. Și a făcut să-i tresară mustața: asta-i calea! Decât fugar plin de bani, mai bine oleacă de pucist. Pe scurt: Marcellino Pipite, preşedintele Parlamentului din micuța țară insulară, a fost condamnat pentru corupţie. Profitând de faptul că preşedintele ţării era plecat peste hotare, Pipite s-a autograţiat, iertându-i totodată şi pe cei 13 colegi parlamentari alături de care a fost condamnat după ce au primit mită. Apoi, Pipite s-a folosit de aceleaşi puteri pentru a-l suspenda pe Avocatul Poporului. „Am luat aceste decizii pentru menţinerea stabilităţii țării. Vrem pace în Vanuatu, vrem unitate, vrem ca afacerile să prospere“, a explicat Pipite. Păi, nu?
Doar că România nu e Vanuatu, iar Uniunea Europeană nu e un arhipelag exotic din Oceania. Pipite, bietul de el, ar fi clacat în UE. Va claca și domnu’ Liviu. Păcat, e singurul care știe programul de guvernare din scoarță-n scoarță…
Deocamdată, trioul banditesc – Dragnea, Grindeanu, Iordache – se agață ca înecatul de pai, deși e încolțit din toate părțile. „Nu retrag nicio ordonanță, nu-mi dau nicio demisie“, se fudulea ieri ministrul-șobolan, zis și „Altă-Întrebare“. Dar era livid. La fel cum livizi sunt și tovarășii săi de tâlhărie politică. Totul se prăbușește în jurul lor. Fac conferințe de presă, dar nimeni nu-i mai crede. Nimeni nu-i mai vede, nimeni nu-i mai aude. Și-au epuizat rezervele de credibilitate. După ce ai împlântat jungherul în crucea nopții, orice explicație e pierdere de vreme. Iar lațul se strânge.
O jumătate de milion de oameni ies în stradă – peste 150.000 doar în fața Guvernului.
Președintele Iohannis mută rapid și duce speța la Curtea Constituțională (Ciorbea, să nu îndrăznești…!). Și transmite un mesaj ferm: „Jos mâinile de pe DNA!“
Casa Regală face un gest remarcabil: critică sever guvernarea despotică și se solidarizează cu manifestanții anti-ordonanțe!
Șefii Comisiei Europene, Jean Claude Juncker și Frans Timmermans, somează Guvernul României: „Lupta împotriva corupției trebuie să avanseze, nu să fie subminată!“
Guvernul Germaniei dă un comunicat pe situația din România. Șase țări partenere – SUA, Germania, Franța, Olanda, Belgia și Canada – critică dur ordonanțele nocturne, despre care scriu că „a subminat lupta anticorupție din ultimii zece ani“, „riscă să deterioreze poziția internațională a României“ și, mai grav, „riscă să afecteze parteneriatele bazate pe valori comune, inerente principiilor conducătoare ale UE şi NATO“. Deci, e groasă și cu UE, și cu NATO.
Un ministru și un secretar de stat demisionează din Guvern cu argumente devastatoare: „Românii nu merită ce li se întamplă acum! Nu pot accepta impostura sau minciuna! E un război pe care nu îl împărtășesc și pe care îl vreau cât mai repede oprit!“ (Florin Jianu); „Centenarul României unite nu poate fi întâmpinat printr-o nefericită întoarcere în timpuri lipsite de speranță și orizont și printr-o abdicare de la valorile morale ale statului de drept. Sper ca ziua de 1 decembrie 2018 să vă ofere, domnule prim-ministru, un prilej de reflecție asupra răului pe care l-ați produs acestei țări“ (Daniel Șandru).
În rest, rămâne cum a zis Andrei Pleșu: „Din ce am văzut şi auzit până acum, este pentru prima dată când membrii unui guvern românesc, în frunte cu prim-ministrul, au gândire de repetenţi, vorbire de semi-analfabeţi şi fire de ticăloşi“.
P. S. – Gluma săptămânii e un dialog imaginar. Iordache: „De ce ridicați documente de la Ministerul Justiției?“. Kovesi: „Altă întrebare!“
