Este oare etic sau acceptabil din punct de vedere moral ca puterile publice, sau chiar si unii particulari, sa profite de o diferenta biologica dintre adolescenti si adulti in scopul de a-i impiedica pe cei dintai sa ocupe un spatiu public? Intrebarea pare academica, dar ea a devenit cat se poate de concreta in contextul delincventei juvenile din Belgia. In cartierul sarac din Bruxelles in care locuiesc, alaturi de oameni care se pare ca ar proveni din peste 100 de tari, delincventa minorilor constituie de ani de zile principala problema.
Este singurul cartier cu o majoritate musulmana din Belgia, unde barbatii joaca table prin cafenele care nu vand alcool, iar cumparaturile sunt facute de femei acoperite cu valuri, alaturi de fete cu minijupa si umeri tatuati. Saint-Josse (asa se numeste cartierul) este cea mai saraca comuna din Belgia, cu un somaj la fel de ridicat ca in Algeria sau in Maroc, de unde vine, de altfel, o buna parte din populatia cartierului. Ani de-a randul am privit la grupurile de tineri marocani, kurzi sau turci adunati pe treptele de la intrarea magazinelor. Majoritatea nu sunt agresivi si lasa trecatorii in pace, insa simpla lor prezenta pe trepte, in fata usii, ii scoate din minti pe proprietarii magazinelor.
Oamenii isi pierd clientii, care se feresc sa intre intr-o dugheana a carei intrare e blocata de tineri cu fata maslinie si privirile goale, care fumeaza amestecuri de buruieni din care este evident ca tutunul formeaza doar o mica parte. In ultimele saptamani insa acesti tineri "alohtoni", cum ii numeste in mod pudic presa flamanda, au disparut. Dupa cateva zile in care nu i-am mai vazut, am intrat intr-un magazin si am intrebat mirat ce s-a intamplat cu tinerii care leneveau pe-afara. Foarte mandru, patronul mi-a spus: "I-a gonit tantarul" si mi-a aratat, pe fatada magazinului, deasupra usii de intrare, o cutie metalica. Tantarul este un emitator de ultrasunete. Citisem despre asemenea aparate care exista si se folosesc de mult timp in Anglia si Olanda. Cutiile astea, numite tantari ("mosquitoes"), emit un fluierat foarte strident, insuportabil, insa pe o frecventa care il face sa fie auzit numai de tineri, de copii si de adolescenti. Adultii nu il aud!… Urechea adultilor s-a modificat o data cu varsta si nu mai percepe asemenea sunete. Tinerii sub 23-24 de ani insa il aud si nu il suporta.
Dupa un timp – de voie, de nevoie –, ei pleaca de langa sursa tiuitului. Sigur, asta nu schimba cu nimic situatia, intrucat adolescentii nu fac decat sa se mute mai incolo, indepartandu-se de sursa zgomotului si asezandu-se pe treptele altui magazin. Negustorul care a instalat un "tantar" se bucura insa, din moment ce a scapat de ei. Bucurie de scurta durata. Administratia regiunii Bruxelles (una dintre cele trei entitati federale care compun Belgia) a interzis folosirea acestor aparate, invocand motivul discriminarii. Potrivit autoritatilor, proprietarii de magazine ar face, asadar, din tantar armasar. Nimic in textele de lege nu interzice asocierea in public in mod pasnic. Negustorii sunt furiosi, mai ales cei care au investit in aceste cutii. Autoritatilor nu le pasa insa si au anuntat chiar interzicerea "tantarilor" la nivel federal, in intreaga Belgie. Tinerii saraci si lasati in plata Domnului au descoperit astfel, poate cu uimire, faptul ca si ei au drepturi.
