Nu cred in teoria ca suma viciilor e constanta. Am un viciu pentru care Fiscul si Ministerul Sanatatii m-au pus la plata: fumez. Fac parte din cei 31% de adulti din Romania care platesc din banii lor asa-numita taxa pe viciu. Ca majoritatea dintre fumatori, sunt interesata de efectele naravului asupra sanatatii, incerc sa limitez alte riscuri si imi propun sa ma las de fumat. Aflu din ziarele de ieri ca va debuta o campanie antifumat, care costa 700.000 euro si in care o vedeta de televiziune pozeaza in chiloti rosii pentru a lamuri fumatorii ca sunt panditi de riscul de a ramane impotenti. Atat. Diva a explicat succint ca firma care i-a dat comanda apartine sotului ei si a mai mentionat ca a fost preferata in locul unei alte vedete. Ma uit la pozele care au aparut si ma lasa rece. Cred ca senzatia e impartasita de jumatate dintre fumatori, deoarece statisticile Romaniei arata ca femeile fumeaza mai mult decat barbatii.
Se ridica astfel intrebarea fireasca de ce finanteaza Ministerul Sanatatii o campanie de "nisa" si ce studii au stat la baza acordului de a se cheltui milionul de dolari. Pe mine nu ma deranjeaza ca o vedeta si sotul ei pun mana pe un milion de dolari in schimbul unor postere usor indecente.
Ma deranjeaza insa modul indecent in care Ministerul Sanatatii risipeste banii platiti de noi prin taxa pe viciu. Trebuie mentionat ca fondul respectiv nu intra in socoteala bugetului de stat si, ca atare, poate fi risipit mai discret.
Nu trebuie trecut cu vederea faptul ca in campaniile antitutun au fost identificate 14 afectiuni grave care pandesc fumatorii. Multe dintre ele implica ulterior alte cheltuieli ale statului. Un bolnav de cancer va primi o parte de tratamente gratuite, va fi spitalizat pe cheltuiala caselor de sanatate, evident, datorita faptului ca a contribuit la fondul respectiv. Chestiunea impotentei se trateaza insa prin cabinete private, nu din banii bugetului sanatatii.
Ministerul Sanatatii ar fi trebui, poate, sa finanteze, tintit, o campanie pragmatica, cu real folos si in ajutorul fumatorului care doreste sa abandoneze viciul. In schimb, daca alege doar avertismentul impotriva impotentei pentru a lamuri lumea, nu putem sa nu observam ineficienta campaniei antitutun din Romania. Ea se bizuie masiv pe restrictiile impuse fumatorilor, insa nu insista asupra rezolvarii problemelor acestora. O privire aruncata in alte tari arata ca autoritatile responsabile de acolo au trasat un traseu pe trei directii: informare, riscuri si ajutor. In alte tari ministerele implicate au creat institutii care il ajuta pe fumator, ca pe orice bolnav, sa renunte la tabiet. Au deschis linii telefonice unde personal medical specializat acorda nonstop asistenta. La noi campania te trimite la medicul sau farmacistul personal, cu care sa discuti problema. Suma platita pentru campania anti-impotenta mi se pare insa uriasa, deoarece ea coincide cu valoarea pietei romanesti a aplicatiilor software in 2008 si, ca atare, putea fi utilizata mai pragmatic.
In plus, partea asta care apasa pe un instinct primar nu atinge femeile, homosexualii si nici pe cei varstnici. Mai mult, studiile arata ca alcoolul este intr-o mai mare masura vinovat de aparitia impotentei si nu vad nici o campanie impotriva acestui sport national care face victime colaterale ceva mai numeroase.
