Partidul Uniunea Creştin-Democrată, formaţiunea cancelarului Germaniei Angela Merkel, se clasează pe primul loc, cu 32,5%, în urma scrutinului parlamentar din Germania, fiind urmată de Partidul Social-Democrat, cu 20%, şi de Alternativă pentru Germania, cu 13,5%, conform sondajelor efectuate la ieşirea de la urne. Astfel, şefa Executivului german şi-a asigurat cel de-al patrulea şi ultimul mandat, aşa cum a declarat chiar ea.
Lidera Uniunii Creştin-Democrate (CDU), s-a declarat mulţumită de rezultatul obţinut în scrutinul parlamentar şi consideră că scorul bun înregistrat de formaţiunea extremistă Alternativă pentru Germania (AfD) reprezintă un test, adăugând că o aşteaptă numeroase provocări extraordinare.
Rezultatele alegerilor. Ce coaliţii ar fi posibile în contextul în care extremiştii au devenit a treia putere politică
În noul Bundestag vor intra şapte partide în loc de cinci, scrie Deutsche Welle. Concurenţa politică a devenit mult mai puternică. Prin scorul înregistrat, formaţiunea Alternativa pentru Germania (AfD) devine cea de-a treia putere în Bundestag.
Succesul populiştilor din AfD era de aşteptat, înfrângerea social-democraţilor – de asemenea. Prin revenirea liberalilor în Bundestag, cancelarei Angela Merkel nu-i rămân decât două opţiuni în vederea formării unei coaliţii. Cu siguranţă, partidul lui Martin Schulz nu va mai primi rolul de partener-junior, acesta anunţând că va face opoziţie lui Merkel, dezamăgit de rezultatele obţinute în alegeri. Ca variantă de guvernare rămâne o alianţă formată din Uniunea conservatoare (negru), liberali (galben) şi ecologişti (verde).
Merkel, o nouă pagină în manualul de istorie. Ce moştenire va lăsa în urmă
Ca prim cancelar de sex feminin din istoria ţării şi al doilea cel mai longeviv şef de guvern, Angela Merkel este deja demnă de consemnat în manualul de istorie. Însă pentru a lăsa posterităţii ceva cu adevărat memorabil, îi lipseşte marea lovitură politică. Adenauer a integrat în occident vechea Republică Federală, Brandt a reuşit o apropiere a Estului de Vest în vremea Războiului Rece, Kohl a fost artizanul Reunificării, Schröder a schimbat din temelii statul social. Ce moştenire rămâne în urma cancelarei Merkel?
În mod suprinzător, în 2015, Angela Merkel a deschis graniţele pentru peste un milion de refugiaţi. Între emoţie şi indignare, cancelara şi-a menţinut decizia. S-a opus unei limite superioare a numărului de migranţi acceptaţi, preferând să respecte Constituţia literalmente. Legea fundamentală nu prevede o anumită limită în domeniul acordării azilului. Ca atare Angela Merkel a fost nevoită să înfrunte noua provocare: integrarea refugiaţilor, repatrierea solicitanţilor de azil neeligibili.
Longevitatea UE, pe umerii lui Merkel
UE este mai instabilă ca niciodată. Marea Britanie vrea să-şi găsească singură drumul într-o lume globalizată. Desprinderea de comunitate trebuie pusă la punct, iar ţările din sudul Uniunii Europene nu vor să mai tolereze măsurile de austeritate impuse de Germania. Deşi şefa executivului de la Berlin este considerată gardianul proiectului european, ţările îndatorate se simt presate de către Republica Federală. Merkel doreşte şi va trebui să ţină unită comunitatea. În caz contrar, strigătele în favoarea statului naţional se vor înmulţi.
Dar şi tendinţele megalomane de prin jurul Germaniei cad tot pe umerii cancelarei Merkel. Fiindcă nu numai Trump vrea să facă America din nou măreaţă, ci şi Putin sau Erdogan duc o politică ambiţioasă. Pe plan internaţional, şefa guvernului de la Berlin este considerată anti-Trump. Nu răspunde la provocări şi e zgârcită la vorbă. Acum nimeni n-o mai subestimează.
Misiunea ei: să fie „Anti-Trump"
Publicaţiile germane şi internaţionale scriu că principalul atuu al Angelei Merkel, în faţa adversarilor săi politici, este încrederea. O sigură propoziţie a fost de ajuns pentru a-şi asigura un nou mandat: "Mă cunoaşteţi". De asemenea, şefa Executivului german se bucură de recunoaştere aproape de pretutindeni, iar tinerii o privesc drept un model de succes.
New York Times a numit-o "ultima apărătoare puternică a Europei". Multă vreme n-a vrut să spună dacă va mai candida pentru un al patrulea mandat sau nu. Alegerea lui Donald Trump, pe 9 noiembrie 2016, a dat impresia că se va retrage. Dar fiindcă ea însăşi spunea că nu va ieşi niciodată din cursă ca o "epavă pe jumătate avariată" a avut curajul să candideze încă o dată.