Un studiu recent arată cât de grave sunt consecințele insuficienței cardiace, atât pentru pacienți, cât și pentru sistemul medical. Rata de mortalitate standardizată din cauza insuficienței cardiace cronice (IC) estimată pentru România (40/100.000 persoane) este de două ori mai mare decât în alte state din Uniunea Europeană.
Se estimează că 4,7% din populația peste 35 de ani a României suferă de insuficiență cardiacă (circa 560.000 de pacienți). În fiecare oră apar în medie 5 cazuri noi de insuficiență cardiacă (circa 45.000 cazuri noi/an). Insuficiența cardiacă poate avea numeroase cauze, cele mai frecvente fiind infarctul miocardic, hipertensiunea arterială și diversele boli ale valvelor cardiace. Toți factorii de risc ai bolilor cardiovasculare, cum ar fi fumatul, diabetul zaharat, consumul excesiv de alcool etc., duc în final la apariția insuficienței cardiace. Riscul apariției insuficienței cardiace crește cu vârsta. Îmbătrânirea populației, aproape un sfert din populația României fiind peste 60 de ani, va determina creșterea prevalenței insuficienței cardiace.
Dificultăți de diagnostic și tratament
În România, cazurile noi sunt raportate de către medicii de familie la nivel național, dar, din cauză că această activitate nu este validată, există o tendință generală de subraportare. În 2017 s-au internat în spitalele din România 344.000 de pacienți cu diagnosticul principal sau secundar de insuficiență cardiacă. Durata medie de spitalizare a cazurilor internate este de aproximativ 7 zile. Conf. dr. Ovidiu Chioncel, şef de secţie în cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare „Prof. C.C. Iliescu“, avertizează că «una din trei persoane moare sau se reinternează în anul următor ultimei spitalizări. 7,4% dintre pacienții cu insuficienţă cardiacă mor în spital. 9 din 10 pacienți nu știu că suferă de insuficiență cardiacă“.
Pacienții cu IC au în general una sau mai multe afecțiuni asociate (comorbidități), ceea ce contribuie la complexitatea acestor cazuri atât din punct de vedere al schemei de tratament, cât și al monitorizării bolii. Principala comorbiditate (60%) în cazul pacienților spitalizați cu IC este hipertensiunea arterială, urmată de fibrilația atrială (35%). Aproximativ 14.400 de ani de viață se pierd prematur, anual, prin deces înainte de speranța de viață standard, din cauza insuficienței cardiace. În acest context, probabilitatea medie de supraviețuire peste zece ani a unui pacient cu insuficiență cardiacă este de 20%. „Prognosticul este mai prost decât la majoritatea formelor de cancer, în condițiile unui tratament cu posibilități relativ limitate. În plus, insuficiența cardiacă implică utilizarea unor resurse importante din partea societății pentru tratamentul acestor pacienți și pentru reintegrarea lor socială”, explică prof. dr. Dragoş Vinereanu, medic primar cardiolog la Spitalul Universitar de Urgenţă din București, prorector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ şi preşedinte al Societăţii Române de Cardiologie.
Specialiştii avertizează că majoritatea cazurilor de insuficiență cardiacă externate din spital merg la domiciliu, unde urmărirea acestor pacienți este dificilă. În plus, programele de recuperare cardiovasculară lipsesc. Ca atare, reinternările pentru insuficiență cardiacă sunt frecvente, crescând mult costurile. Acestea reprezintă o problemă importantă atât pentru spitalele din România, cât și pentru calitatea vieții acestor pacienți. În contextul numărului tot mai crescut de persoane ce suferă de insuficiență cardiacă și al prognosticului sumbru al acestei afecțiuni, în România sunt necesare recunoașterea importanței majore a acestei patologii și crearea de programe pentru depistarea precoce, tratamentul modern și urmărirea evoluției acestor pacienți.
CIFRE
– În fiecare oră se internează în spitalele din România în medie 12 pacienți cu insuficiență cardiacă, mai mulți bărbați și mai multe persoane din mediul rural.
– Durata medie de spitalizare a cazurilor internate este de aproximativ 7 zile și este relativ constantă în timp.
– Peste 25% din cazurile de insuficiență cardiacă spitalizate au complicații și comorbidități severe sau catastrofale.
– În fiecare oră, un bolnav moare de insuficiență cardiacă (7.776 decese/an).
– Aproximativ 1% din totalul anilor de viață pierduți în România prin deces prematur ar avea drept cauză insuficiența cardiacă.
Factori de risc şi cauze
Principalii factori de risc pentru insuficiența cardiacă sunt prezenți într-o proporție importantă în populația adultă din România – număr mare de vârstnici, fumători, număr de persoane obeze în creștere, pondere ridicată de persoane cu boli cardiovasculare preexistente. Insuficienţa cardiacă este produsă de factori sau boli care afectează capacitatea de pompare a ventriculului stâng (disfuncţie sistolică):
– boli coronariene sau infarcte miocardice (cea mai comună cauză);
– cardiopatie ischemică (apare, de obicei, ca urmare a stenozelor arterelor coronare prin depunerea de plăci aterosclerotice la nivelul pereţilor acestora);
– hipertensiune arterială, diabet zaharat sau afecţiuni tiroidiene;
– consumul de substanţe interzise şi băuturi energizante;
– boli congenitale de inimă;
– boli ale inimii ce determină aritmii.
Simptome
– oboseală intensă;
– dispneea (lipsă de aer) – apare la eforturi mari şi, în cazuri mai grave, se instalează brusc în timpul nopţii;
– edemul pulmonar acut – forma cea mai severă de dispnee de repaus, care se poate asocia cu tuse, însoţită uneori de expectoraţie spumoasă, albă sau rozată, şi de senzaţia de sufocare iminentă;
– tusea – de obicei neproductivă (seacă);
– edemele – umflarea picioarelor, iniţial în zona gleznelor, pentru ca în formele mai avansate de boală să progreseze spre gambe şi coapse;
– retenţie severă de lichide.
