Rusia și acțiunile sale agresive, militare și cibernetice, constituie unul dintre principalii factori ce determină creșterea cheltuielilor în domeniul apărării. Tensiunile geopolitice și factorii macroeconomici alimentează suplimentar comerțul mondial cu armament.
Prioritizarea apărării în contextul agresiunilor actuale
Rusia a alocat 69,2 miliarde de dolari sectorului său de apărare în 2016, adică cu 5,9% mai mult decât în anul precedent. Aceasta echivalează cu 5,3% din PIB-ul său, nemaiîntâlnit după destrămarea Uniunii Sovietice. Potrivit Institutului Internațional de Studii pentru Pace din Stockholm, în 2017, Rusia a luat locul Arabiei Saudite, situându-se pe poziția a treia în lume în materie de cheltuieli militare, în urma SUA și a Chinei.
Rusia reprezintă un pericol atât pentru țările din fostul bloc sovietic, cât și pentru puterile occidentale. Recent, riscul a crescut la graniţa de est, prin desfășurarea suplimentară a sistemului de rachete S-400 în Crimeea. Însă noul sistem de apărare aeriană poate fi transformat într-un modul ofensiv în mai puţin de cinci minute, după cum a precizat Viktor Sevostianov, înalt responsabil în forţele aeriene rusești.
Actualul raport PwC analizează prioritizarea cheltuielilor de apărare (cheltuieli ca procent din PIB) și acțiunea de securitate – măsura în care țările desfășoară trupe aeriene și terestre în afara granițelor naționale și cantitatea de armament vândut sau închiriat de o țară.
Una dintre cele mai mari provocări ale țărilor NATO va fi respectarea angajamentului de a aloca 2% din PIB pentru Apărare. În 2016, numai 4 din 29 membri NATO, sau 14%, au atins ținta de 2% din PIB pentru cheltuieli ale armatei.
„Pentru 2017, România și-a asumat obligația de a aloca 2% din PIB către armată, iar acest lucru este valabil și în bugetul pentru 2018Trebuie să acordam o atenție sporită și amenințărilor cibernetice, cel mai nou tip de conflict”, a precizat Ionuț Simion, PwC România.
„Noul Drum al Mătăsii” necesită cheltuieli suplimentare
Raportul PwC relevă o creștere a cheltuielilor de apărare proiectate pentru perioada 2017 – 2021, care va compensa declinul înregistrat în perioada 2012-2016 în 45% dintre țările analizate. Printre acestea se numără jucători mari precum Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii, dar și economii emergente cum ar fi Turcia și Brazilia.
În Asia Centrală și de Sud și Cercul Pacific, cele cinci țări cu cele mai mari cheltuieli militare sunt China, India, Japonia, Coreea de Sud și Australia. Analiza arată că în estul Asiei, potențialul ridicat al comerțului maritim și rute dezvoltate de comerț terestru, cum ar fi inițiativa „Noul Drum al Mătăsii” vor necesita cheltuieli de apărare mai ridicate pentru a menține, în timp, securitatea acestor rute, chiar dacă amenințările la acestea sunt naționale sau transnaționale.
De asemenea, este foarte posibil ca țări precum China sau India să conteste supremația duopolului SUA și Rusia, care, împreună, au furnizat 56% din totalul armamentului exportat în perioada 2012-2016.
În 2016, SUA și-au majorat cheltuielile de apărare cu 1,7% până la 611 miliarde de dolari. Viitoare creșteri sunt de așteptat sub noua administrație.
