Potrivit sondajului, o cerere de aderare la NATO ar obţine un sprijin de 35%, dacă ar fi susţinută public de preşedinte. Jumătate din populaţie se opune.
Susţinătorii finlandezi ai unei aderări la NATO au declarat anterior că sprijinul pentru intrarea în Alianţă va fi substanţial mai mare dacă preşedintele o va sprijini.
Dintre partidele politice finlandeze, doar Coaliţia Naţională (conservatoare) a inclus aderarea la NATO în obiectivele programului său.
În ultimele sondaje, susţinerea aderării la NATO a fost de aproximativ 20%, fără ca sprijinul prezidenţial să fie oferit ca opţiune.
Comentând rezultatele, Teija Tiilikainen, directorul Institutului de Afaceri Internaţionale din Helsinki, a declarat că niciun preşedinte nu poate obţine sprijinul majorităţii pentru toate politicile.
Actuala coaliţie guvernamentală, aflată la putere din 2015, menţionează aderarea la NATO ca o opţiune, dar nu vede niciun motiv pentru a o obţine acum.
Finlanda are un „statut îmbunătăţit de partener” cu NATO, dar care nu oferă garanţii de securitate.
Finlanda şi-a intensificat cooperarea în domeniul apărării cu Suedia, însă acordul de apărare recent semnat cu Stockholm nu constituie o alianţă.
Nici un acord tripartit de apărare recent încheiat între Finlanda, Suedia şi Statele Unite nu reprezintă o alianţă militară.
Preşedintele Sauli Niinistö a declarat că NATO este „o posibilitate deschisă”, dar pentru asta va fi nevoie de un referendum.
Principalii politicieni finlandezi au spus că au încredere că Suedia nu va candida singură pentru aderarea la NATO.
Rusia a avertizat recent că aderarea Finlandei sau a Suediei la NATO ar provoca „contramăsuri”.
În zona bazinului baltic, cele trei ţări baltice – Estonia, Letonia şi Lituania -, dar şi Polonia, Germania şi Danemarca sunt membre ale NATO. De asemenea, şi Norvegia face parte din NATO.
