Legea controversată, adoptată în Ucraina, se referă la folosirea, în educaţie, a limbii de stat, a limbilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi a altor limbi.
Potrivit unui comunicat, MAE reaminteşte că, în contextul demersurilor diplomatice ferme întreprinse pentru promovarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina, România a solicitat Ucrainei consultarea Comisiei de la Veneţia cu privire la Legea educaţiei şi preluarea opiniei Comisiei în legislaţia ucraineană. De asemenea, reaminteşte că în contactele bilaterale directe cu partea română, partea ucraineană şi-a asumat, la cel mai înalt nivel, obligaţia de a remedia problemele create de lege, în special de art. 7 al acesteia, prin aplicarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia.
„Opinia Comisiei de la Veneţia confirmă evaluarea României cu privire la impactul negativ al art. 7 din legea amintită asupra drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din Ucraina, inclusiv a celor aparţinând minorităţii române. Comisia de la Veneţia critică art. 7 din legea amintită şi cere modificarea sa, apreciind că acesta este vag, lipsit de precizie juridică şi de claritate şi nu garantează în mod adecvat dreptul la educaţie în limba minorităţilor. Comisia cere astfel amendarea art. 7 şi înlocuirea sa cu un text mai echilibrat şi mai clar. Comisia constată, aşa cum a susţinut constant partea română, că Legea implică o diminuare a oportunităţilor de învăţare în limbile minorităţilor, putând fi ridicată chiar o problemă de constituţionalitate a Legii”, se arată în comunicatul MAE.
Totodată, Comisia de la Veneţia, precizează MAE, reiterează că obiectivul urmărit prin legislaţia ucraineană de consolidare a învăţământului în limba de stat nu trebuie promovat în detrimentul limbilor minoritare vorbite pe teritoriul Ucrainei, fiind necesară identificarea unui echilibru care să ofere garanţii privind educaţia în limbile minorităţilor. Astfel, legea trebuie să asigure echilibrul corect între promovarea limbii de stat şi protecţia drepturilor lingvistice ale minorităţilor, care nu pot fi diminuate în mod nejustificat.
Pe de altă parte, Comisia își exprimă îndoiala că reducerea semnificativă a învăţământului în limbile minorităţilor este singura alternativă la dispoziţia autorităţilor şi recomandă în acest context îmbunătăţirea calităţii învăţării în limba ucraineană în şcolile în care se învaţă în limbile minorităţilor, ceea ce va permite îmbunătăţirea cunoaşterii limbii de stat fără să fie subminate drepturile şi identitatea minorităţilor, se menţionează în comunicat.
„Comisia de la Veneţia recunoaşte relevanţa şcolilor tradiţionale ale minorităţilor naţionale care, prin dăinuirea lor de un secol, prin reputaţia lor şi calitatea actului de educaţie, au contribuit substanţial, de-a lungul istoriei, la prezervarea şi dezvoltarea identităţii specifice a minorităţilor, inclusiv a identităţii lingvistice. Mai mult, Comisia consideră că riscul care planează asupra viitorului acestor şcoli are implicaţii directe asupra respectării de către Ucraina a obligaţiilor asumate ca parte la Convenţia-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale şi Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare. În consecinţă, Comisia recomandă ca în procesul implementării legii să nu fie puse în pericol menţinerea moştenirii culturale a minorităţilor şi să fie asigurată continuitatea educaţiei în limbile minorităţilor în şcolile tradiţionale ale acestora”, precizează comunicatul de vineri al MAE.