Banknote Printing and Minting Corporation China a confirmat că uzinele de producție monetară din țară funcționează la capacitate maximă pentru atingerea cotei extraordinar de crescute fixată de guvernul chinez pentru acest an.
Societatea de stat cu sediul în districtul Xicheng din Beijing se descrie drept cea mai mare imprimerie de bani din lume. Cu peste 18.000 de angajați, aceasta gestionează zece instalații strict rezervate producției de bancnote.
Spre comparație, omologul său american, Bureau of Engraving and Printing, dispune doar de o zecime, iar numărul 2 mondial, compania britanică De La Rue, are puțin peste 3.100 de angajați.
Drumul Mătăsii, pavat cu bancnote
De la marile orașe la mici localități îndepărtate, smartphone-urile au devenit „portofele”, majoritatea tranzacțiilor în magazine fiind realizate electronic, ceea ce lasă numeroase imprimerii fără lucru. Brusc, situația s-a schimbat în acest an și cea mai mare fabrică de hârtie din Baoding, în provincia Hebei, a intrat în acțiune odată cu primirea de comenzi uriașe.
Cea mai mare parte a cererii provine de la participanții la proiectul „Noul Drum al Mătăsii”, iar facturile în yuani nu reprezintă decât „o mică parte a comenzilor”.
Printing and Minting Corporation China nu a imprimat devize străine până de curând. În 2013, Beijingul a lansat planul „O centură, o rută”, un plan de dezvoltare la nivel mondial implicând 60 de țări din Asia, Europa și Africa, având ca scop stimularea creșterii economice prin proiecte de investiții și de construire de infrastructuri la scară mare.
Doi ani mai târziu, China a început imprimarea de bancnote de 100 rupii pentru Nepal, scrie China Finance. De atunci, „societatea a profitat de oportunitățile oferite de inițiativă” și a obținut contracte de fabricare a banilor pentru mai multe țări, printre care Thailanda, Bangladesh, Sri Lanka, Malaezia, India, Brazilia și Polonia.
Numărul real al țărilor care au în vedere externalizarea imprimării devizelor în China este mult mai mare, unele guverne cerând Beijingului să nu facă publice astfel de informații, de teama că ar putea compromite securitatea națională sau ar putea declanșa dezbateri inutile în plan intern.
Provocare pentru dolar și euro
Hu Xingdou, profesor de economie la Institutul de Tehnologie din Beijing, a declarat că o țară trebuie să aibă o încredere considerabilă în guvernul chinez pentru a-i permite să-i imprime bancnotele.
„Peisajul economic mondial suferă schimbări profunde. Pe măsură ce China va deveni mai mare și mai puternică, ea va pune la încercare sistemul de valori stabilit de Occident, iar imprimarea de bani pentru alte state este o etapă importantă. Moneda este un simbol al suveranității, iar imprimarea într-o țară străină contribuie la întărirea încrederii și chiar la alianțe monetare”, susține Xingdou.
China a considerat că imprimarea de bancnote este la fel de importantă ca și programul său de obținere a bombei atomice pentru asigurarea securității naționale.
De peste un secol, piața internațională de imprimerie monetară este dominată de societăți occidentale, iar unele guverne subcontractează unor firme străine.
De exemplu, De La Rue are peste 140 de țări printre clienți, potrivit informațiilor de pe site-ul său. Printre alți actori majori figurează Giesecke & Devrient (Germania), cu 60 de țări-clienți, și Crane Currency (SUA), cu peste 200 de ani de experiență în domeniu.
Potrivit experților, principalul inconvenient al imprimării banilor în străinătate este riscul privind securitatea. În urmă cu șapte ani, la căderea dictatorului libian Muammar Gadhafi, guvernul britanic a sechestrat aproape 1,5 miliarde dolari în dinari imprimați de De La Rue, provocând grave penurii în lichidități, care au mărit presiunea asupra regimului.
Ultimul raport anual al societății britanice arată că firma chineză deține de acum o treime din piața mondială de resort.
