Acordul global pentru o migraţie sigură, ordonată şi reglementată a fost aprobat în iulie de toate cele 193 de ţări membre, cu excepţia Statelor Unite, care s-au retras anul trecut. Înţelegerea a fost semnată după cel mai mare aflux de migranţi din Europa de după ce de-Al Doilea Război Mondial, mulţi fugind de conflictele din Orientul Mijlociu şi din alte părţi.
Totuşi, guvernele de dreapta din Ungaria şi Austria au transmis de atunci că nu vor semna documentul final la o ceremonie care va avea loc în decembrie în Maroc, din cauza îngrijorărilor că va anula graniţa dintre migraţia legală şi cea ilegală. Polonia, Cehia şi acum Bulgaria au transmis semnale că ar putea face la fel.
„Poziţia guvernului bulgar va fi să nu se alăture pactului global al ONU privind migraţia”, a declarat un vicepreşedinte al partidului GERB (de guvernare), Ţvetan Ţvetanov, după o întâlnire a liderilor coaliţiei.
Partenerul de coaliţie al GERB, Patrioţii Uniţi, o formaţiune antimigraţie, se opune ferm pactului ONU, despre care afirmă că pune în pericol interesele naţionale.
Parlamentul bulgar va dezbate miercuri pactul.
Pactul ONU vizează chestiuni precum modul în care pot fi protejate persoanele care migrează, cum pot fi integrate în noile ţări şi cum pot fi trimise înapoi în ţările de origine.
Diplomatul elveţian care a ajutat la negocierea pactului, Pietro Mona, a apărat luni înţelegerea, spunând că ajută ţările mai mici precum Elveţia să îşi apere mai bine interesele.
Într-un discurs susţinut luni la Berlin, şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a făcut apel la un front unit al UE în privinţa migraţiei şi a altor chestiuni.
„Dacă una sau două ţări părăsesc pactul ONU privind migraţia, atunci noi, ca UE, nu putem să ne apărăm interesele”, a spus el la un summit de afaceri.
Bulgaria, care se află pe una din principalele rute migratorii dinspre Orientul Mijlociu spre Europa de Vest, spune că ia deja măsuri pentru a opri migraţia ilegală şi pentru a proteja graniţele externe ale UE.
