România liberă continuă astăzi seria de articole dedicate „superlativelor” din agricultură cu prezentarea celei mai productive ferme de vaci de la noi din ţară. Aceasta aparţine omul de afaceri Mihai Miron, cotat în „Top 300” cu o avere de 125 milioane euro, care a investit în ultimul deceniu în jur de 10 milioane de euro în ferma din comuna Doştat, judeţul Alba şi într-o fabrică de producere a laptelui praf. A fost prima fermă din ţara noastră în care s-a optat pentru creşterea vacilor în „stabulaţie liberă”, ceea ce înseamnă că animalele au voie să se plimbe nestingherite în padoc.
Practic, vacile nu locuiesc într-un grajd propriu-zis, ci sub un acoperiş uriaş, fără pereţi laterali, asemănător ca formă cu un cort pentru nunţi. În felul acesta, vacile sunt ferite de intemperii şi soarele prea puternic, însă nu sunt menajate de vânt şi temperaturile extreme.
Şeful fermei, medicul veterinar Iancu Costel, ne explică avantajele acestui sistem de creştere : „E un concept de bunăstare a animalelor. Când vaca e legată, acolo se culcă, acolo se ridică, acolo îşi face nevoile şi nici urmă de plimbare. Problema neîngrădirii libertăţii de mişcare e valabilă la fel ca şi la om, O vacă trebuie să se plimbe, să-şi dezmorţească picioarele şi să-şi aerisească creierul. În felul ăsta e mai sănătoasă. În plus, faptul că nu ţinem vacile închise între patru pereţi, e mai apropiat de felul în care creşteau odinioară în mediul lor natural. Se pare că bovinele n-au nici o problemă cu frigul şi se simt mult mai bine iarna, decât dacă ar sta în grajd”, explică şeful de fermă.
Vara, când temperatura aerului depăşeşte 25 de grade Celsius, 15 ventilatoare se declanşează automat, generând în padoc o briză cu efect răcoritor. Însă răsfăţul suprem pentru bovine îl reprezintă nişte instalaţii cu perii, care funcţionează după principiul dispozitivelor cu care se lustruiesc pantofii. „Vacile se scarpină singure, fiindcă în padoc avem perii pentru scărpinat automate. Când vaca se apropie de perii, acestea încep să se învârtă şi o scarpină pe cap, pe gât, pe spate sau pe burtă., descrie modul de funcţionare a gadgetului bovin veterinarul Costel Iancu.
Vacile de la Doştat preferă muzica liniştită
Sala de muls a fermei din Doştat, în care 24 de vaci sunt conectate simultan prin furtunuri şi cabluri la un pupitru de comandă din inox, plin de display-uri, seamănă mai degrabă cu scena fuziunii om-maşină din Matrix. Fiecare vacă poartă la gât un dispozitiv GPS, care în momentul în care ugerul e conectat la aparatul de muls, transmite prin unde radio unei antene, „seria şi numărul din paşaport” ale vacii respective. În felul acesta fermierul ştie la zecimală cât lapte dă fiecare vacă de la prima ei mulsoare, până în ultima zi de dinainte de abatorizare. GPS-ul transmite computerului inclusiv informaţii legate de distanţa străbătută de vacă prin padoc, în intervalul dintre două mulsori. În funcţie de distanţa parcursă, medicul veterinar poate trage concluzia că bovina „a intrat în călduri” şi e timpul să fie inseminată artificial. În ferma de la Doştat doar calculatorul şi softul de management al datelor despre fiecare vacă în parte costă în jur de 30.000 euro.
Pentru maximizarea producţiei de lapte, vacilor li se administrează în timpul mulsorii câte o doză obligatorie de muzică, prin intermediul unui sistem de sonorizare profesional. DJ este medicul veterinar al fermei, care e foarte riguros în selecţia melodiilor: „În timpul mulsului vaca nu trebuie să audă zgomote în jur, ca să nu fie stresată. Ăsta e cel mai important lucru, ca să elibereze occitocina şi să dea drumul la tot laptele din uger. E demonstrat de ani de zile, nu e moft, că muzica le face bine vacilor, dacă o ascultă în timpul mulsului. Însă nu au voie să asculte orice stil. Rock-ul e interzis. Le punem o muzică simfonică, le place un Beethoven, un Bach, genul ăsta de muzică ambientală.”.
Ascultă aici una din melodiile preferate ale vacilor care dau „muuuuult” lapte de la Doştat
Super-vacile României
Într-un recensământ făcut la cele mai mari şi moderne ferme din România, ferma Bioterra din Doştat deţine vaca ce a dat cea mai mare producţie de lapte din ţară. Este vorba de o bovină Holstein care în urmă cu 3 ani a produs 103 litri de lapte într-o singură zi. Vaca respectivă a stabilit recordul de 22.300 litri/lactaţie (n.r. un interval de 305 zile). Doctorul veterinar Costel Iancu îşi aminteşte: „Era un exemplar cu o genetică excepţională. Din păcate n-a avut această producţie decât un ciclu de lactaţie. Vaca aceasta acumulase deja prea multe zile de lactaţie şi începuse să-i scadă productivitatea. Se ştie că e nevoie să rămână gestantă din nou ca să-i crească din nou producţia de lapte, însă n-a reuşit să rămână gestantă, lucru care era de aşteptat. Se ştie că vacile cu hiper-productivitate fată mai greu. N-am mai putut face nimic şi a trebuit s-o dăm la abator”.
Citeşte pe pagina următoare cine este deţinătoarea actualului record în producţia de lapte
Acel record nu a mai fost atins, însă în 2011, o altă bovină de la Doştat, „Ramona”, a înregistrat un vârf de producţie de 74,4 litri de lapte într-o singură zi, care o plasează prima în topul productivităţii din România, înaintea vacii „nr. 28710” aparţinând lui Viorel Ninulescu din Robăneştii de Sus (jud Dolj), care a dat cu 400 ml de lapte mai puţin.
Pentru a putea da o asemenea producţie de lapte, Ramona, aflată la a 4-a lactaţie, bea zilnic 120 de litri de apă şi mănâncă 40 de kilograme de furaj complex, ce conţine 2600 grame de proteine. Fiindcă este extrem de productivă, vaca e folosită pentru ameliorarea populaţiei de bovine din ferma de la Doştat: „Recoltăm de la ea embrioni şi după aceea-i implantăm pe alte vaci ca să obţinem aceeaşi produşi”, subliniază şeful fermei.
Laptele cu cea mai mare valoare adăugată produs în România
Farmacistul Mihai Miron, fondatorul Europharm, s-a apucat de agricultură pentru a-şi satisface o plăcere personală: „Motivaţia stă în legăturile cu copilăria, care a fost petrecută în miraculoasa lume a staului în care vacile de lapte îşi aveau locul lor bine stabilit, dar a fost şi o continuare a tradiţiei de familie care a avut preocupări în domeniu pe parcursul întregii vieţi şi la care nu a renunţat nici măcar în prezent”, spune Miron.
În zece ani, omul de afaceri a reuşit să creeze una din cele mai eficiente reţete de a face agricultură în sistem integrat. Vacile sale sunt hrănite aproape exclusiv cu produsele recoltate de pe cele 1100 de hectare de teren ale fermei, gunoiul de grajd fermentat înlocuieşte în bună măsură îngrăşămintele chimice şi carnea vacilor abatorizate este transformată în mezeluri bio care se vând în reţeaua proprie de angajaţi. Cel mai important e că 20-30% din producţia de lapte e procesată în produsul lactat cu cea mai mare valoare adăugată posibilă. E vorba de „laptele praf umanizat”, folosit în hrana bebeluşilor. Acest lapte, comercializat în farmacii, este îmbogăţit cu minerale, vitamine, compuşi antivirali şi antibacterieni de tipul „imunoglobulinei” şi „lactoferinei”, cu rol în protecţia împotriva herpesului şi a infecţiilor cu E Coli, precum şi cu uleiurile esenţiale Omega 3 şi Omega 6, cu rol în stimularea sistemului imunitar al copiilor.
Afacerea de la Doştat în cifre
Investiţie: aproximativ 10 milioane euro
-fermă de vaci
-unitatea de carmangerie pentru produse bio
-unitate de producţie lapte praf umanizat „Bioef” Doştat
-lac de pescuit
Cifra de afaceri
6.372.827 lei (2007)
8.395.097 lei (2008)
7.042.012 lei (2009)
Clienţi
70% din producţie-procesată de Albalact
30% din producţie transformată în lapte praf umanizat, distribuit prin intermediul diverselor lanţuri de farmacii
CASETĂ
Super-vacile cu producţii record sunt mai vulnerabile
„O vacă care dă producţii foarte ridicate riscă să se îmbolnăvească foarte uşor. Ori slăbeşte foarte mult pentru că nu se face un balans energetic în raport cu furajul, şi moare dintr-o dată, intrând în colaps , ori se îmbolnăveşte de mamită. Vaci de genul ăsta care dau 60-68 litri pe zi ai doar 2-3 în fermă. De preferat e să ai vaci de până-n 40-60 litri pe zi”.
Stelian Bărbălan şeful fermei localizată în Robăneştii de Sus (jud Dolj), care deţine vaca „nr. 28710”, cu o producţie record de 74 litri/zi.
[…] romanialibera.ro […]