Udata pana la piele de ploi torentiale, Bucovina si-a scos, acum, dedesubturile la soare. Pe gardurile ramase in picioare se zvanta covoarele murate de puhoaie, sute de perechi de pantofi stau insirate pe prispele scaldate acum de razele calde, vantul flutura toalele recuperate din mocirla.
In judetul Suceava, una dintre primele zone afectate de inundatiile de saptamana trecuta, inca mai sunt persoane sinistrate. Peste 6.000 de case au fost inundate. Una dintre cele mai afectate localitati din Bucovina este comuna Moldovita, aflata la 40 km nord de Campulung Moldovenesc. "Romania libera" va prezinta drama oamenilor acestei comunitati, unde viitura a luat mai multe case si stalpi de inalta tensiune, iar paraiele au devenit torente amenintatoare.
Sambata a trecut prin Moldovita potopul. Apele turbate au luat cu ele porci, sertare cu bani, ziduri si case pe de-a-ntregul si au lasat in loc tone de mal. Paraiasele din care abia de aveau ce bea vitele s-au transformat, in rastimp de cateva minute, in balauri.
Filmul transformarii comunei sucevene Moldovita dintr-o gura de rai intr-o vale a plangerii s-a sfarsit abia luni, prima zi cu soare dupa o saptamana furtunoasa. Preotii fac colecte pentru localnicii napastuiti. Oamenii autoritatilor refac drumurile, readuc paraiele umflate in matca lor, repara drumul rupt de ape. Din curti si din case satenii scot mal, scot mal, scot mal. si incearca sa uite de clipele de cosmar in care au vazut moartea cu ochii.
Inundatiile din ultima saptamana au intors pe dos satele Bucovinei ca pe niste camasi care acum stau cu toate cusaturile la vedere. Covoare intinse la uscat pe garduri, pantofi insirati la soarele inca putin darnic, toale recuperate din mocirla si puse la zvantat. Pe ulite, carutele nu mai transporta lemne ori saci cu faina, ci ramasitele din zestrea cate unei familii.
Ca in multe localitati sucevene, si in comuna Moldovita apele turbate au luat cu ele de-a valma, din zeci de gospodarii, porci, sertare cu bani, ziduri si case pe de-a-ntregul si au lasat in loc tone de mal. Paraiasele din care abia de aveau ce bea vitele s-au transformat sambata in balauri. Viiturile inalte de trei-patru metri au muscat, pe alocuri, si cate 15 metri din maluri, iar alunecarile de pamant au lasat zoaie groase pe obrajii coastelor verzi. Oamenii autoritatilor refac drumurile rupte de ape si impart paine si apa potabila cui are nevoie, satenii scot muntii de moloz din case si privesc chioras spre cerul care pare ca nu si-a golit inca rezervorul.
Povestea transformarii comunei Moldovita dintr-o gura de rai intr-o vale a plangerii a inceput, ca si in celelalte localitati inundate ale Sucevei, martea trecuta. Atunci s-a pornit o ploaie interminabila, dar asta nu i-a speriat pe oameni – ia un localnic de la capat firul intamplarilor – cu ochii la apa inca vijelioasa a Moldovitei. si-a plouat toata ziua de marti, si peste noapte, si nici miercuri nu s-a oprit.
Incaltati cu cizmele de cauciuc, satenii si-au vazut de treburi si doar la rastimpuri aruncau cate-un ochi peste coamele muntilor, doar-doar s-o insenina. Joi dimineata insa, dac-au vazut ca nu-i chip sa se lumineze cerul – ba chiar s-a intetit ploaia –, au inceput a-si cobori privirile, mai cu luare-aminte, catre paraiele ce trec prin comuna. Rososa era cam maricel de-acum, Argelul nu mai putea fi trecut la pas, iar Rasca crescuse si curgea involburat, "de unde pana acum, vara, abia daca te puteai spala pe maini in el", zice Ionel Oblejniuc, un tanar care are casa chiar pe malul paraului.
"Joi or inceput sa se faca puhoaiele, dar or mai fost umflate apele si nu ne-am gandit chiar c-or sa fie asa probleme mari", aduce lamuriri un localnic din satul Rasca, Nicolae Hariuc, 63 de ani. In dupa-amiaza de joi, o parte din comuna a ramas fara curent din cauza ca mai multi stalpi au fost doborati de vijelie, apa Moldovitei a daramat un grajd si parea ca Dumnezeu a luat Marea Neagra de la locul ei si are de gand s-o toarne peste toata Bucovina.
Vineri, de cu zori, primarul Moldovitei, Tudor Iliesi, a inceput a trimite oameni prin satele pe care le pastoreste ca sa anunte ca vine potopul. "Ne-o zis: aveti grija, pregatiti-va, in caz ca va ia casa sa puteti pleca la rude, la vecini", povesteste Nicu Hariuc. "Am facut bagajul: schimburi, o patura, paine, doua perne, actele, medicamentele de inima, ca am tensiune 20… Daca venea viitura, puneam tarnita (saua – n.r.) pe cal, nevasta lua iada in brate, eu il luam in spate pe fratele cu handicap de care ingrijesc si mergeam pe deal, intr-o sura". Daca a vazut ca nu-i intra apa decat in beci si in gradina, de i-a inecat barabulele (cartofii), Nicu Hariuc a iesit in drum sa ajute oamenii primariei, care se luptau sa puna baraje din busteni in calea apelor, ca sa le devieze, pe cat posibil, cursul.
Vineri toata ziua, prin stropii de ploaie ce loveau cu ura, zeci de localnici, cu primar cu tot, carau de zor trunchiuri groase din padure si le asezau in dreptul caselor ori pe la coturile paraielor crescute ca niciodata. Seara, localnicii din satele Moldovitei au cinat la lumanare, au cersit mila cereasca si s-au urcat in asternuturi cu inima stransa. Aurel Pasanciuc, fratele lui, Toader, padurarul si alti cativa localnici mai vanjosi au ramas in drum, sa pandeasca raul ce curega tot mai amenintator. "Am facut cu schimbul de paza, daca venea viitura, sa dam de veste oamenilor, sa se poata salva", explica Aurel Pasanciuc.
Sambata, potopul. Inainte sa ajunga in comuna Moldovita, matura satele din amonte si trimite in vale, cum isi trimitea zmeul buzduganul, doar un vuiet care tot creste in intensitate. Ploaia biciuieste pamantul, drumurile se scurg pe sub puhoaie, copaci smulsi din radacina sunt aruncati de valuri ca niste scobitori. Pe la 11.00, viitura ajunge in comuna, in satul Argel. Din albia largita a Rososei, un val izbeste deodata malurile. "Fugiti, ca se rupe Rososa!" Tipetele satenilor luati prin surprindere ii avertizeaza pe cei care stau la adapost in case.
Cu inima gata sa le sparga pieptul, oamenii isi insfaca ingroziti nepotii si copiii si si-i duc pe deal. "Cand am iesit cu astia mici, apa de pe drum imi venea deja pana la brau, n-am mai apucat sa salvez nimic", se amaraste Ilie Tcaci, 55 de ani, urmarind utilajele care-i scot malul din curtea ravasita. In casa lui s-au ciocnit doua viituri – de pe Rososa si de pe Radvan. "Doamne fereste! Veneau claile de fan… mergeau de-an-picioarelea pe apa!"
"Doaaamne, bine ca s-a intamplat ziua", se inchina satenii, "daca era pe noapte, murea multa lume".
Argelul e deja sub potop, iar furia apelor loveste si satul Rasca. De pe versanti, siroaiele vin in cascada, tunetele disloca de pe coaste pamantul imbibat pana la refuz. Viitura rupe podetele, izbeste malurile, arunca vagoane de apa peste case si pleaca mai departe cu alte si alte halci de pamant, cu oratanii, lemne, bolovani si garduri. Toata gospodaria lui Mihai Zait, 29 de ani – sura, bucatarie de vara, grajd, magazie –, dispare in mai putin de zece minute. Raman in picioare doar doi pereti, iar Mihai si sotia lui privesc dezastrul de pe o culme din apropiere. In afara de televizorul pe care l-a luat cu el cand a fugit din calea apelor, tot ce mai poate recupera dupa dezastru sunt niste toale pline de mal, un covor mustind de apa si olita fetitei lor de 4 ani.
Cand valul ajunge mai la vale, la gospodaria lui Ilie Florescu, socul loviturii muta casa din loc, rupe peretii, geamurile si, din viteza cu care se retrage, ii smulge temelia. Cele 25 de milioane de lei vechi "din saltar", drujba nou-nouta de 13 milioane, zestrea care i-ar fi ajuns sa marite doua fete, 20 de perne, doua butoaie cu branza, sura cu lemne, gainile, masa pe care taia porcul de Craciun – totul s-a dus pe apa. Ilie n-a apucat decat sa trimita de urgenta copiii pe deal si, cand sa plece si el, era sa-l ia suvoiul iesit din matca. Plange si tine in brate painile primite ajutor de la primarie. "Cu lantul m-au scos din apa niste vecini, ca nu mai stiam daca sa ma intorc la casa sau nu… Parca era buldozerul cu lut, asa venea viitura".
Pe la 12.00, viiturile de pe paraie s-au intalnit in raul Moldovita si a inceput prapadul si in partea de jos a satului. Localnicii fugeau pe dealuri care cum apucau, valea se umpluse de mugetul apelor. Bustenii pusi de localnici pe marginea albiilor au fost luati pe sus, viitura mesteca bucati de asfalt smulse din drum. O pustoaica de 14 ani, Anamaria, si matusa ei s-au aventurat sa ajunga acasa desi aflasera ca viitura se apropie. "Eram la un cot al drumului si deodata vad un val mare-mare care venea spre noi. Am luat-o la fuga ca sa apucam sa trecem, dar apa a navalit in drum chiar sub ochii mei! Era ca-n filme, oamenii alergau in sus, pe deal, strigau…".
Aici, mai in vale, apa a avut unde se lati, se facuse de 80 de metri. Casele nu au fost avariate, dar va trece ceva vreme pana cand satenii vor uita sperietura si-si vor acoperi cumva pagubele. Duminica, oamenii din Moldovita au vazut, in sfarsit, primele raze de soare, dar tot a mai plouat marunt. Fiecare si-a inspectat gospodaria, cei plecati pe la neamuri au revenit acasa, primarul a dat o raita sa vada cat de mare e nenorocirea.
Abia luni au putut oamenii primariei, jandarmii si echipele de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta sa aduca utlaje pentru refacerea drumului smuls de ape, ca sa poata apoi sa duca ajutoare celor care au nevoie. Primarul, in cizme de cauciuc, fuge incolo si-ncoace incat nu-l prinde nimeni la vorba mai mult de cinci minute. "N-a dormit de doua zile si doua nopti", spun satenii, multumiti de edilul pe care l-au ales acum doua luni.
Refacerea comunei va dura mult, cred localnicii. Oamenii au pensii mici, cam intre 300 si 500 de lei, avutul multora s-a pierdut in mal, iar multi sateni nu cred ca ajutoarele de la Guvern vor ajunge cu adevarat la ei. "Nici de la biserica nu cred ca primim mare lucru, ca preotul se ocupa mai mult de averea lui", carcotesc doi vecini din Rasca. Marti dupa-amiaza toate rufele recuperate de sateni erau pe sarme, la uscat. Intr-o curte, o copila sterge de apa un caiet de cantece, o batrana singura scoate cu lopata malul din sant. Printre nori, se facea din cand in cand cate-un ochi de senin prin care se uita soarele si parca si Dumnezeu arunca o privire sa vada ce mai fac oamenii din Moldovita. Spre seara incepuse iar sa ploua si niste nori de plumb veneau de dupa creste, ca sa incerce parca rabdarea oamenilor.
» Se naste o legenda: copacul din Rasca
Torentul nimicitor care cobora pe albia Argelului ar fi izbit direct in casele satenilor din partea de sus a satului Rasca daca nu ar fi fost deviat de un copac urias, spun cei care locuiesc in bataia viiturii. "Trunchiul copacului a fost foarte puternic si a rezistat viiturii. Asta ne-a salvat noua casele! O fost si o bucata de dig care a deviat valul, dar, daca nu era copacul asta, era totul la pamant!", e convins Florin, un satean care-i ajuta pe vecini sa scoata malul din gospodarii. Oamenii cred ca o nenorocire mai mare ca inundatiile nu exista.
Batranii satului zic ca "de la dezastru de foc mai scoti ceva, dar de la apa nu mai scoti nimic".
» Colecte pentru cei grav afectati
Preotul comnei Moldovita, parintele Aurel Goras, le promite ajutor material localnicilor afectati de inundatii: "Se vor face colecte la toate parohiile pentru bani si material lemnos pentru refacerea caselor. Vom contribui cei care avem in proprietate paduri". Preotul spune ca situatia multor localnici din parohia sa este impresionanta si ca s-a cutremurat cand o femeie din Demacusa, Maria Catrici, l-a sunat disperata: "Parinte, va rog sa faceti o rugaciune, ca-mi ia apa casa!".
Printre necazurile unora dintre localnicii din Moldovita este si lipsa curentului electric din gospodarii. Satele, ramase de joi fara curent, vor fi reconectate la reteaua electrica in cel mult doua zile, au anuntat autoritatile locale. Ieri, deja fusesera realimentate cu electricitate o parte din gospodariile afectate de ruperea a trei stalpi de inalta tensiune. Pana la rezolvarea problemei in intreaga comuna, autoritatile au pus la dispozitia oamenilor generatoare de curent.
Puhoaiele nu au ajuns la Manastirea Moldovita
Manastirea Moldovita, una dintre cele mai vechi asezari calugaresti din Bucovina, nu a fost afectata de inundatii. Lacasul este situat intr-o zona mai ferita de inundatii, la peste 2 km de comuna Moldovita. Aceasta din urma, aflata la 40 de kilometri nord de Campulung Moldovenesc, intre versantii Obcinei Feredeului, este atestata documentar in 1443 si are acum in jur de 5.000 de locuitori. Pe ulitele comunei se vorbesc limbile romana si ucraineana, amestecate cu cuvinte poloneze ori nemtesti.
BILANT
Cifre pe judetul Suceava
-5.800 de gospodarii inundate
-peste 26 de case distruse in totalitate
-256 de persoane erau inca izolate marti dupa-amiaza
-100.000 de hectare de teren inundate
