» Mai multe sate din Apuseni sunt pe cale de disparitie. Depopularea localitatilor din aceasta zona este determinata de exodul tinerilor, care cauta locuri de munca la orase. De exemplu, populatia comunei Ramet a scazut in 15 ani cu aproape 40%.
Inca doua decenii de depopulare
Un studiu realizat de Agentia de Dezvoltare Regionala Centru arata ca depopularea Apusenilor va continua si in urmatorii 20 de ani. Judetul Alba ar urma sa piarda aproape 62.000 de locuitori, adica echivalentul populatiei celui mai mare oras al judetului, municipiul Alba Iulia. Cauzele sunt aceleasi de pana acum: mentinerea unui deficit al nasterilor in raport cu numarul deceselor, slaba dezvoltare economica ce determina migratia interna si externa a populatiei.
Depopularea satelor de munte este o realitate intalnita peste tot in Romania. In Muntii Apuseni fenomenul pare, insa, mult mai vizibil decat in alte parti. Zeci de sate nu mai au nici un locuitor, in altele mai traiesc cativa batrani, care abia isi duc traiul de pe o zi pe alta. Statisticile arata ca Alba este unul dintre judetele cu cel mai mare procent de sate parasite. O analiza efectuata de Directia Regionala de Statistica Alba arata ca pe harta administrativa a judetului figureaza zece localitati care nu mai au nici un locuitor de ani de zile. De asemenea, alte aproape 30 de localitati mai au aproximativ zece locuitori, majoritatea de peste 60 de ani.
Una dintre comunele din Alba cu nivel foarte ridicat de depopulare este Ramet. Comuna mai are acum putin peste 700 de locuitori, dupa ce in 2002 avea 970 de persoane, iar in urma cu 15 ani populatia trecea binisor de 1.100 de locuitori. Comuna nu are deloc retea de apa potabila sau canalizare, fiind compusa din 13 sate raspandite pe culmile si in vaile muntilor Trascau. In comuna exista o singura scoala, unde mai invata doar 25 de copii. Cele mai populate sate sunt Cheia, Ramet si Valea Manastirii, iar cele mai afectate de procesul de depopulare sunt Valea Fagetului, Cotorasti sau Vladesti. Satele risipite pe culmile muntilor au in componenta cateva gospodarii, aflate la distante apreciabile una de alta.
Singura zona a comunei care a inregistrat o relativa dezvoltare in ultimii ani este Valea Manastirii, unde exista cunoscuta Manastire Ramet. Aici, dupa ce treci de manastire spre Cheile Rametului, pe partea stanga se insira case de vacanta. Casele localnicilor, in schimb, se ruineaza lent. Tinerii au plecat pe unde au vazut cu ochii, batranii nu mai au nici o putere, decat eventual aceea de a povesti cui vrea sa-i asculte. Turistii care exploreaza si fotografiaza celebrele Chei ale Rametului sunt mai numerosi decat satenii ramasi in casele risipite pe inaltimi. Tot mai numerosi sunt si nou-venitii care si-au ridicat case de vacanta, intemeind practic un nou sat. Sunt oameni cu bani, veniti din Alba Iulia, Aiud, Teius si chiar Cluj-Napoca. La o prima constatare, venirea acestora inseamna bani pentru comuna. Dezvoltarea haotica nu poate insemna insa un viitor sigur pe termen lung.
"La noi, agricultura si cresterea animalelor reprezinta principala ocupatie a locuitorilor. Drumurile proaste si lipsa banilor pentru reparatii fac ca multi tineri sa se mute la oras. Batranii ramasi in urma nu mai pot munci. Populatia scade de la an la an", a spus primarul din Ramet, Aurel Dan. In comuna se poate ajunge pe doua drumuri judetene aflate intr-o stare deplorabila. Unul dintre acestea pleaca din Aiud, iar celalalt din Teius, prin Valea Manastirii. Consiliul Judetean a demarat investitii prin care se incearca repararea celor doua drumuri. Proiectele se vor a fi finalizate in 2008, daca vor exista resursele financiare necesare. Pana atunci, insa, gropile din asfalt alunga potentialii turisti si determina cresterea exodului localnicilor spre zone mai accesibile. Nicolae Lazar este unul dintre cei care continua sa traiasca in varful muntelui, la ore intregi si multi kilometri departare de civilizatie. "Este foarte greu aici, mai ales iarna. Drumurile nu pot fi folosite decat daca mergi pe jos. Pe deasupra, nu avem nici curent. Noroc cu animalele pe care le tinem in gospodarie, altfel nu am avea din ce trai. Aici mai sunt numa’ cateva case locuite, restul sunt parasite", spune barbatul, a carui familie locuieste pe un deal, la aproape o ora de mers pe jos din Valea Manastirii.