» Una dintre putinele afaceri romanesti care nu au fost afectate de criza economica se deruleaza in Delta Dunarii. Doua firme care activeaza in aceasta zona exporta cu succes stuf in tari din vestul Europei pentru acoperisul unor imobile de lux.
» Tot in Delta, mai multi oameni de afaceri au infiintat ateliere de confectionat rogojini din stuf si papura, denumite "plapuma saracului", pe care le exporta in zona Marii Mediterane. Din stuful Deltei se recolteaza 15-20 la suta pentru export, desi pe piata externa cererea este mult mai mare.
Sute de mii de tone de stuf sunt exportate, anual, din Delta Dunarii in tari din vestul Europei pentru realizarea unor constructii de lux sau sunt vandute sub forma de impletituri. Impletiturile ajung in zonele din bazinul Marii Mediterane, in zone unde exista plantatii pomicole sau la fermele cultivatorilor de pepeni din Turcia. In ciuda crizei, anul trecut, exportul stufului de pe teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii s-a derulat la acelasi nivel ca in anii precedenti.
Exportatorii romani incaseaza, in medie, 50 de euro pe tona de stuf vanduta europenilor care-si acopera cu acesta casele de vacanta si vilele sau realizeaza umbrele de pe plajele de lux, in vreme ce o tona de impletituri din stuf sau din papura este vanduta producatorilor de citrice, de masline si de pepeni cu preturi cuprinse intre 60 si 80 de euro. "Stuful care creste pe terenurile situate in apropierea litoralului este cel mai bun pentru acoperisuri, datorita rezistentei si elasticitatii fibrei si formei tulpinei. Exista mai multe astfel de perimetre stuficole in Delta care au fost concesionate unor firme in urma cu aproape un deceniu. Din aceste zone si din cateva amenajari piscicole se exporta stuful care are o valoare economica apreciabila, iar afacerile respective nu au fost afectate de criza economica", a declarat guvernatorul Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD), Grigore Baboianu. Afacerile profitabile cu stuf sunt derulate de doua firme din Tulcea de ani buni.
Anul trecut, cele doua firme au exportat in Olanda, Germania, Franta si Italia aproape 200.000 tone de stuf. "Proiectantii din vestul Europei promoveaza utilizarea stufului la realizarea acoperisurilor constructiilor, pentru ca este cel mai eficient material ecologic termoizolant. Astfel, in tarile vest-europene, numarul imobilelor invelite cu stuf exportat din Romania este in continua crestere. Din pacate, nu se intampla la fel si in Romania, unde se utilizeaza foarte putin stuful", povesteste Octavian Popa, administratorul uneia dintre firmele exportatoare.
Cerere mare, oferta mica
Din stuful Deltei, doar 15-20 la suta se recolteaza si se vand, cu precadere la export, desi pe piata externa cererea este mult mai mare. Octavian Popa sustine ca aceasta resursa regenerabila nu este valorificata suficient din cauza birocratiei. "In fiecare an, ARBDD imi pune bete in roate cand solicit autorizatie de mediu. Campania de recoltare a stufului incepe in noiembrie, cand cade prima bruma serioasa, si se incheie in martie, cand dau primii muguri. Desi fac demersuri din timp pentru obtinerea autorizatiei de mediu, functionarii ARBDD amana cu lunile emiterea acesteia si astfel pierdem timp si comenzile nu le putem onora integral. De cele mai multe ori, doar instanta de judecata determina, dupa o luna-doua de procese, ARBDD sa elibereze autorizatiile de mediu, ceea ce inseamna pierdere de productie", spune omul de afaceri. De cealalta parte, guvernatorul Baboianu sustine ca "nu este vorba de un abuz atat timp cat ARBDD respecta cu strictete procedurile legale privind autorizarea actvitatilor economice din Delta". Totodata, exportul de stuf este afectat si de incendiile frecvente din stufariile Deltei. In fiecare primavara, mii de hectare de stufaris sunt mistuite de flacari, iar autoritatile nu au descoperit, pana acum, nici un vinovat pentru aceste dezastre ecologice. ARBDD si administratorii zonelor stuficole sustin ca focul ar fi provocat, intentionat, de localnici, care considera ca arderea lanurilor uscate de stuf produce o regenerare mai buna a stufului in viitorul an de vegetatie.
Goana dupa taietorii de stuf
O alta problema cu care se confrunta cei care exporta stuful din Delta Dunarii este forta de munca. In regimul comunist, stuful era recoltat de detinutii puscariilor politice de la Periprava si Chilia Veche. Locul detinutilor a fost luat, apoi, de oameni de conditie modesta care acceptau sa locuiasca cateva luni pe pontoanele-dormitor insalubre ale stuficultorilor, in zonele cele mai izolate ale Deltei. Numarul celor care vin iarna in Delta sa taie stuf cu tarpanul (un fel de secera cu coada mai lunga – n.r.) pentru masa si casa si pentru niscaiva maruntis s-a diminuat insa dramatic in ultimii ani. Pentru a suplini aceasta forta de munca, administratorii firmelor stuficole au investit masiv in utilaje moderne de recoltat pe pneuri de joasa presiune, care plutesc pe plauri si secera in mare viteza lanurile. Firmele apeleaza frecvent si la pescari. Astfel, pescarii de la Jurilovca, Sarichioi, Mihai Viteazu, Sf. Gheorghe au deprins manuirea cu dibacie a tarpanului si secera, zilnic, zeci de maldare de stuf.
"Cumpara masiv rogojinile"
Pe langa cele doua firme care detin o piata stabila de export de stuf pentru acoperisuri ecologice, mai multi oameni de afaceri din Delta au infiintat ateliere de confectionat rogojini, numite inca in aceasta zona "plapuma saracului". Gheorghe Mitrenca, proprietarul unei firme cu acest profil din Valea Nucarilor, spune ca "fermierii din zona Marii Mediterane care cultiva citrice, masline si pepeni cumpara masiv rogojinile din stuf si papura". "Aceste impletituri sunt utilizate de fermieri pentru acoperirea campului din livada, cu scopul de a opri cresterea buruienilor si de a pastra umiditatea in sol, facilitand totodata culegerea fructelor care cad din pom", mai spune omul de afaceri. Nu toate cererile de rogojini pot fi insa onorate, pentru ca nu exista suficienta forta de munca. Pentru a veni in intampinarea solicitarilor, Primaria Mahmudia a initiat o "scoala locala" pentru impletitorii de rogojini, menita sa-i reinvete pe sateni aceasta meserie de care depinde cresterea exportului de rogojini din Delta Dunarii.
