» La marginea municipiului Targu-Mures, "intre movile", cum se numeste locul strajuit de o padurice rara la doar 400 de metri de un drum judetean si la 1000 de metri distanta de perimetrul construit al orasului, exista singura statiune de cercetare-dezvoltare pentru cresterea animalelor de blana din Romania.
Ajunsa in pragul falimentului in urma cu cativa ani si propusa spre privatizare, statiunea a fost preluata de Romsilva, care i-a platit datoriile si a adus-o pe linia de plutire. Totusi, daca inainte de 1989 unitatea producea circa 8.000 de blanuri anual, in prezent productia este mult diminuata, insa perspectivele par a fi mult mai bune. Asta pentru ca Romsilva a pompat sume importante pentru investitii. Astfel ca, pe langa traditionalele blanuri de vulpe argintie, polara, nurca, dihor sau lup, din 2007 statiunea a inceput sa comercializeze si blanuri de chinchilla.
Daca te uiti din strada printre movilele de la granita ce desparte Targu-Mures de Livezeni, ai impresia ca locul unde candva se spune ca era crescatoria de vulpi este lasat in paragina. Apropiindu-te, vezi cum drumul de acces se ingusteaza sub presiunea unei constructii care pare sa devina o casa de lux, dar si din cauza unei fabrici de mobila. Toate acestea sunt ridicate pe terenuri care candva au apartinut Statiunii de cercetare-dezvoltare pentru cresterea animalelor de blana, unica de acest gen din Romania. Astfel, esti pe punctul de a crede ca cercetarea animalelor de blana este doar istorie. "In 1996-1997, pentru a supravietui, statiunea a fost nevoita sa vanda active", explica directorul economic al unitatii, Teodor Biscos, potrivit caruia atunci au fost vandute ferma de nutrii (unde s-a deschis o fabrica de mobila), tabacaria, dar si terenurile aferente acestora. In aceeasi perioada s-a ajuns in situatia ca efectivele-matca sa fie reduse la nivelul minim necesar pentru conservarea tuturor speciilor si varietatilor coloristice de aici. Productia de blanuri a scazut la doar 1.000 de bucati anual. Teodor Biscos spune, de asemenea, ca acest declin al statiunii a fost generat si de criza unor abatoare de pasari din tara care s-au inchis, lasand practic fara hrana carnasierele din statiune. Pe fondul acestei stari s-a ajuns ca, la nivelul anului 2005, cand Romsilva a preluat statiunea, datoriile acesteia catre terti sa fie de 156.222 de lei, iar datoria totala la bugetul de stat consolidat – de 135.147 lei. Aceste sume au fost platite de Romsilva, care a si demarat un program de reorganizare a statiunii, iar astazi efectivele de animale de aici depasesc 3.500 de capete, dintre care 660 de exemplare constituie fondul genetic.
"Perlele" din pavilionul administrativ
"Perlele" statiunii sunt in prezent cele cateva zeci de exemplare de chinchilla care traiesc chiar in pavilionul administrativ al statiunii, intr-o incapere aflata in vecinatatea birourilor. Micile animale sunt fala celor care lucreaza aici, dar si o sursa importanta de venit, in conditiile in care blana lor costa circa 70 de lei bucata. "De la 29 de capete, am ajuns la 120 de capete", spune directorul economic al statiunii, care se ofera sa-mi arate si restul exemplarelor din statiunea ce se intinde pe un teren de peste 79.000 metri patrati.
Cu cat te afunzi mai tare in padure, vezi insa ca statiunea de cercetare de la Targu-Mures, singura de acest gen din tara, este vie, iar contrastul cel mai izbitor este dat de imaginea vechilor custi, majoritare inca, si a custilor noi, aduse aici dupa ce statiunea a fost preluata de Romsilva. Dincolo de aceasta imagine in transformare, cea a animalelor de blana de aici – vulpi argintii, vulpi polare, nurci, dihori sau lupi, asteptand hrana zilnica – este fascinanta. Cu atat mai mult cu cat scartaitul zapezii sub bocanci dublat de urletele lupilor iti dau fiori. "Aceste animale de blana traiesc si liber. Cercetarea lor in stare de captivitate prezinta interes national. Aceste specii de animale fac parte din fondul genetic national si se urmareste in fiecare an evolutia lor, deoarece constituie patrimoniul national genetic", spune Teodor Biscos, potrivit caruia, in urmatorii cinci ani, exemplarele-matca din fondul genetic national ar urma sa creasca de la 660 de exemplare, in prezent, la 1.500-2.000 de capete. Cat priveste baza materiala, statiunea dispune in total de o bucatarie furajera, spatii frigorifice de pastrare a hranei, 19 soproane si 7 hale pentru cazarea unui numar total de 4.574 de nurci si dihori, 18 soproane pentru 720 de vulpi argintii si hibride si 16 soproane pentru 832 de vulpi polare, spatiu pentru cresterea a 80 de nutrii si a 24 de lupi, dar si pentru 142 exemplare de chinchilla.
Vanzarile nu acopera cheltuielile
Din productia anului 2007, pe 10 ianuarie au fost scoase la licitatie peste 2.100 de blanuri, dintre care 1.600 de dihor, 300 de nurca, 122 de vulpe argintie, 94 de vulpe polara si 31 de bucati de chinchilla. Potrivit lui Teodor Biscos, preturile de valorificare sunt aliniate la preturile internationale, insa comercializarea blanurilor nu aduce decat o mica parte din suma de aproximativ 700.000 de lei folosita anual pentru cresterea animalelor de blana. "Cheltuielile totale sunt de ordinul a 700.000 de lei. Prin valorificarile de blanuri se conteaza in general pe 150.000 de lei, de la buget se primesc circa 30-40 de mii de lei pentru fondul genetic, iar diferenta merge pe cercetare", a conchis Teodor Biscos, care spune ca in 2008 la acest capitol ar putea fi alocate circa 400.000 de lei.
Reprezentantii statiunii spun ca sunt realisti si arata ca, daca ar putea creste oferta blanurilor scoase la vanzare si s-ar face putina publicitate in jurul statiunii, ar putea obtine sume mai mari, insa pentru aceasta este necesar, mai intai, ca Romsilva sa continue pomparea de fonduri aici, pentru innoirea bazei tehnico-materiale.
Privatizare pentru oameni cu bani
La momentul la care s-a propus privatizarea statiunii, aceasta a prezentat interes pentru mai multi oameni cu bani, insa interventia Romsilva a spulberat sperantele acestora de a intra in posesia terenurilor de aici, deosebit de scumpe la ora actuala. "Ideea de baza, la momentul cand a fost preluata de catre regie, a fost ca aceasta statiune sa fie reabilitata, sa fie pusa pe picioare pentru ca unitatea a avut si o perioada de glorie in anii ’80, cand efectivul de animale se ridica la 10-12 mii de capete. In aceasta idee, regia a preluat si a platit datoriile si pierderile care s-au inregistrat si in continuare, in conditiile in care cheltuielile cu personalul si amortismentele s-au mentinut la acelasi nivel", a declarat Teodor Biscos.
