Dealurile joase din jurul Clujului ascund în măruntaiele lor unele dintre cele mai valoroase depozite de piatră ornamentală. Este vorba de carierele de calcar de la Viștea, Macău, Aghireșu ori Rădaia. Piatra gălbuie, care are nuanțe uneori albe sau albastre, a fost descoperită în Evul Mediu de meșteri pietrari aduși din Italia, pentru a ridica biserica romano-catolică Sfântul Mihail.
Cel mai probabil, exploatarea acestor depozite de calcar a început în timpul regelui Carol Robert de Anjou. De atunci, meșteșugul cioplirii în piatră s-a transmis din tată în fiu. De-a lungul generațiilor de sculptori, această artă s-a rafinat până la un nivel în care îndemânarea meșterilor din Viștea a devenit renumită în toată Europa. Palate din Austria, Ungaria, Cehia ori România folosesc piatra sculptată de mâinile îndemânatice ale meșterilor din satul clujean pentru a împodobi fațade ori șeminee în stilul folosit odinioară la curtea Casei Imperiale de Habsburg.
Piatră pentru ctitorii de monumente
Piatra ornamentală a fost folosită la ridicarea unora dintre cele mai frumoase monumente din Transilvania, de la Biserica romano-catolică Sfântul Mihail la Palatul Banffy din Bonțida, considerat odinioară drept Versailles-ul Transilvaniei. În prezent, palatul este restaurat, cu ajutorul sprijinului financiar al Prințului Charles al Țării Galilor, moștenitorul coroanei Regatului Unit al Marii Britanii. Iar restauratorii folosesc tot piatra de Viștea.
În secolul al XIX-lea, calcarul de Viștea a fost utilizat pentru decorarea Palatului Parlamentului din Budapesta, iar în secolul XX a fost folosit pentru confecționarea elementelor decorative ale Casei Poporului din București. Echipa de meșteri pietrari din Viștea a lucrat luni la rând pentru a sculpta capitelurile ori colonadele de la Casa Poporului, la cererea Elenei Ceaușescu, însă unii dintre sculptori nu au văzut niciodată creațiile lor instalate la București, spune meșterul pietrar Ștefan Otvos.
„Dacă îi plăcea tovarășei Ceaușescu, îi plăcea și lui. Principalul, pentru noi, era că aveam bani câți ne trebuia la dispoziție”, spune Ștefan Otvos, unul dintre cei mai vechi membri ai echipei de pietrari. După Revoluția din anul 1989, calcarul de Viștea a continuat să fie prețuit, iar piatra ornamentală este utilizată pentru împodobirea unor palate sau pentru restaurarea unor monumente istorice, spune proprietarul unui atelier în care muncesc 52 de persoane, Levente Barta Szallos.
„Eu de pe la 2-3 ani mă învârteam prin atelierul unde lucra bunicul meu. Și socrul meu a fost pietrar, deci a venit natural înclinația pentru această activitate”, spune Levente Barta Szallos. În anul 2003, el a decis să își transforme asociația familială de meșteri pietrari într-o firmă care a crescut în fiecare an. Dacă în primul an, firma avea doi angajați, în 2004 ajunsese deja la 20 de oameni.
Brand de Transilvania
Îndemânarea sculptorilor din Viștea a ajuns să fie cunoscută în toată Europa, iar calcarul transilvănean a devenit o marcă celebră în toată Europa Centrală și de Est. În ciuda crizei economice, afacerea condusă de Levente Barta Szallos a crescut de la an la an, iar calcarul de Viștea a ajuns să fie tot mai prețuit, pentru că raportul preț/calitate este mai bun decât cel al pietrelor decorative importate. ”Afacerea noastră a crescut pentru că oamenii au început să pună tot mai mult accentul pe calitate”, mai spune proprietarul atelierului din Viștea.
Calcarul de Viștea a devenit celebru în Europa Centrală și de Est