Zlatna isi revine incet, dar sigur, dupa mai bine de 200 de ani de poluare continua cu cupru, sulf si alte metale grele. O data cu inchiderea combinatului de prelucrare a cuprului, in urma cu patru ani, sursa de poluare a mediului inconjurator din zona a disparut. Efectele negative ale activitatii industriale sunt insa foarte vizibile si in prezent. Specialistii au estimat ca este nevoie de cel putin 20 de ani pentru ca zona orasului Zlatna, din judetul Alba, sa isi revina complet.
Autoritatile locale contribuie cu destul de mult succes la indepartarea efectelor produse de fostul combinat Ampelum SA. In Zlatna se deruleaza in prezent proiecte, in valoare de peste 50 de milioane de euro, prin care se incearca readucerea orasului mai aproape de civilizatie. Banii provin atat de la bugetul de stat, cat si din fonduri europene. Jumatate din ruinele combinatului au fost demolate. Pe cele 12 hectare de teren eliberate de fostele hale se vor ridica viitoare fabrici, in cadrul unui proiect prin care a fost infiintat un parc industrial. Deja la Zlana a fost construita o fabrica de incaltaminte, de investitori din Italia. Este prima investitie majora dupa inchiderea combinatului de cupru care, altadata, reprezenta unica sursa de venit pentru populatia orasului. In locul cautatorilor de fier vechi printre scheletul de beton parasit al fostei fabrici reapar meserii adevarate, care pot asigura un venit sigur locuitorilor orasului. Cativa oameni de afaceri din Taiwan vor sa aduca aici instalatii pentru fibra poliesterica. De asemenea, investitori din Franta vor construi case prefabricate, pe structura din lemn, iar cativa britanci doresc sa construiasca o fabrica de plasa sudata. Exista chiar si intentii, venite din Brazilia, pentru ridicarea unei fabrici de ambalaje din plastic. Zlatna pare atractiva pentru investitori, in conditiile in care orasul cu aproape 10.000 de locuitori face parte din Zona defavorizata Apuseni, beneficiind, astfel, de scutiri fiscale din partea statului.
Celelalte parti componente ale programului finantat de stat si din fonduri externe se refera la regularizarea raului Ampoi, ecologizarea haldei de steril, respectiv a suprafetelor de teren si padure afectate de poluare. In cazul haldei de steril exista doua posibilitati. Fie este concesionata unor investitori care ar putea extrage aurul si argintul ce mai exista aici, fie este acoperita cu pamant. La primarie exista solicitari pentru prima varinta, din partea unor investitori canadieni care s-ar angaja si sa elibereze suprafata de 8 hectare dupa extragerea metalelor pretioase. Ecologizarea Ampoiului si a afluentilor acestuia costa 6 milioane de euro si este un proiect ce se va derula pe o perioada de patru ani. Lucrarile sunt executate de o firma din Ploiesti si una din Deva. Un alt proiect important se refera la reabilitarea sistemelor de nalizare si alimentare cu apa pe o lungime de 28 km, respectiv 30 km. Este vorba despre un efort de durata, dar necesar in conditiile actuale din orasul Zlatna. Pana acum, orasul era recunoscut prin cosul de fum inalt de peste 100 de metri si prin constructiile gigant ale combinatului. Acesta din urma dispare treptat de pe harta orasului, lasand loc pentru investitii de care are nevoie Zlatna acum. Cosul de fum va veghea insa mult timp deasupra orasului, neexistand deocamdata intentii de demolare a constructiei.
