Agricultura romaneasca s-a intors cu 20 de ani in urma. La fel ca in "Epoca de Aur", ministerul de resort, condus in 2009 de Ilie Sarbu, primeste din teritoriu cifre umflate in ceea ce priveste suprafetele de teren agricol irigate. Astfel, Ministerul Agriculturii pretinde ca in Romania este asigurata irigarea a 560.000 hectare, la care s-ar mai adauga alte 200.000, care ar urma sa fie udate artificial in acest an. Pentru a se convinge de veridicitatea cifrelor prezentate de Guvern, Romania libera a verificat cum stau lucrurile in mai multe judete din sud-estul tarii. Aici, fermierii contrazic hotarat raportarile transmise catre Bucuresti din teritoriu si spun ca practica umflarii datelor este una veche in agricultura romaneasca.
Metoda prin care cifrele sunt masluite pentru a cosmetiza realitatea este originala: pe o anumita suprafata se fac mai multe "udaturi", iar aria cu pricina se inmulteste cu acest coeficient; in final, se raporteaza la Bucuresti o suprafata de cateva ori mai mare decat cea efectiv irigata. Asa cum se intampla pe vremuri, "planul" este depasit cu brio. Intre timp, lipsa apei din sol (in ciuda precipitatiilor din ultima vreme, considerate totusi insuficiente) duce agricultura la un pas de dezastru. In absenta unui sistem performant de irigatii, pentru anul in curs recoltele preconizate se anunta cu mult mai mici decat in 2008. Iar dezastrul are toate sansele sa se amplifice. Recent, ministrul Ilie Sarbu avertiza ca, pentru refacerea sistemelor de irigatii, sunt necesare miliarde de euro, dar si o strategie, care momentan lipseste.
Cea mai mare parte a sistemului de irigatii din Romania construit pe timpul comunismului – care acoperea trei milioane hectare de teren arabil – s-a mistuit dupa 1990. S-a furat tot, de la pompele care trageau apa din Dunare sau din raurile interioare pana la dalele din beton care captuseau canalele de irigatii. In prezent, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Agriculturii, in Romania sunt udate cu ajutorul pompelor 560.000 hectare de teren agricol, dupa ce anul trecut fusesera raportate cel mult 400.000 hectare irigate. Cele mai recente afirmatii, chiar mai optimiste, apartin ministrului Agriculturii, Ilie Sarbu, care sustinea, la o conferinta de presa, ca in 2009 pot fi puse in functiune instalatii de irigare pe alte 200.000 hectare, pe langa cele 560.000 irigate in acest moment. Am plecat sa vedem daca afirmatiile oficiale au acoperire in realitate. Am ajuns in mijlocul Baraganului, la ora cand soarele isi arunca primele raze peste pamanturile noastre.
Udarea se face dimineata, pe racoare. si tocmai atunci ne asteptam sa vedem "stropitorile" in functiune. Campurile isi schimbau des culoarea, cum le vedeam noi, din goana masinii. De la maroniul maidanelor nelucrate, acoperite de ciulini, pana la verdele porumbului. Orice ne trecea prin fata ochilor, mai putin irigatiile. Ce-i drept, mai scotea capul, din cand in cand, in mijlocul lanurilor cate o stropitoare mica si pierduta in pustiu. Dar in rest, nimic. In dreptul comunei ialomitene Iazu am descoperit, in sfarsit, un sistem de irigatii in toata puterea cuvantului. Aliniate pe sute de metri, instalatiile arunca apa la vreo 20 de pasi distanta, de jur-imprejurul fiecarui "izvor". Dar asemenea izvoare sunt totusi rare. Ca niste oaze in imensitatea desertului.
Cum "se mareste", pe hartie, suprafata irigata
Ajungem in comuna Viziru, in judetul Braila, unde il cunoastem pe Marcel Cucu, pana de curand presedinte al Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania, in prezent membru in Comitetul Director al aceleiasi organizatii. Cand aude cifrele vehiculate la Bucuresti in privinta irigatiilor, cu cele peste 700.000 hectare de teren arabil care pot fi udate prin teava in 2009, gazda noastra are un raspuns scurt: "Astea sunt gogosi". La care colegul sau, Costica Macelaru, presedintele Asociatiei Producatorilor Agricoli din Braila, ne zice ca se mai raporteaza la Ministerul Agriculturii si cifre umflate. Cum ar fi, de exemplu, sa ai o suprafata anume de teren unde se iriga. Daca se fac mai multe udari in acelasi loc, se aduna aceeasi suprafata de mai multe ori. Astfel rezulta un teren mai mare care ar fi fost irigat.
Cam la fel se facea si pe vremea comunismului – zice interlocutorul nostru –, cand se raportau la Bucuresti 3,7 milioane hectare irigate la nivelul intregii tari, dar in realitate erau cu 700.000 de hectare mai putin.
"Toti stiu de dezastru, dar nimeni nu face nimic"
In 2009, in toata tara, au fost contractate pana in prezent 400.000 hectare de teren arabil pentru irigatii. Din acest total, 230.000 hectare sunt in judetele Braila, Ialomita si Calarasi. Acestea sunt cifrele pe care le-am obtinut de la Administratia Nationala de Imbunatatiri Funciare, mai precis de la una dintre sucursalele acesteia, care se ocupa de judetele Braila, Ialomita si Calarasi. Cifrele sunt mai mici decat cele facute publice de catre oficialii de la Agricultura. Am vrut sa vedem cum e si in alte parti ale tarii. Drept urmare, am vorbit cu reprezentantul agricultorilor din judetul Constanta, care din cuvantul "dezastru" nu ne-a scos dupa ce i-am spus despre ce vrem sa discutam. Mai intai ne-a amintit de sistemul de irigatii Basarab-Padure, unul dintre cele mai mari din Europa de Est, cu o suprafata de 110.000 hectare de teren cultivat, din care numai 3.000 de hectare sunt irigate la ora actuala.
Asta e situatia prezentata de Gheorghe Lamureanu, prese-dintele Asociatiei Producatorilor Agricoli din Constanta. "Sistemul de irigatii de la noi, pe toata suprafata agricola, nu mai functioneaza de cinci ani", ni se spune. Cat priveste recolta din acest an, estimarile sunt cu mult sub ceea ce s-a obtinut anul trecut, in conditiile in care suprafetele cultivate n-au beneficiat de apa – nici din cer, nici din tevile de irigat. Asta inseamna o productie de cel mult doua tone de grau la hectar. Dupa ce in 2008 aceasta a fost de 5,5 tone la hectar. "Cel mai grav e ca toata lumea stie de dezastrul din agricultura, dar nimeni nu face nimic pentru a remedia situatia", conchide omul din Constanta.
Robinete sunt, lipsesc furtunurile
Situatia e la fel de "albastra" si in judetul Vaslui, unde exista un sistem de irigatii care acopera 17.000 hectare de teren arabil. Este vorba despre perimetrul Albita-Falciu. Ce-i drept, in ultima vreme s-au facut reparatii la instalatiile de udat de pe 8.000 de hectare. Asa ca se poate iriga, teoretic, pe aceasta suprafata. Numai ca acum pot fi puse in functiune agregatele ce pot sa deserveasca doar 2.500 de hectare. De ce? Pentru ca nu exista suficiente echipamente de udare. Cum s-ar spune, degeaba ai robinete pentru 8.000 de hectare daca, in schimb, furtunurile nu-ti ajung decat pentru 2.500 de hectare. Astfel s-ar putea explica diferenta intre cifrele de la Bucuresti si cele din teritoriu. Probabil ca oficialii de la Ministerul Agriculturii stiu ca in Vaslui sunt irigabile 8.000 de hectare, dupa ce s-au reparat instalatiile de pe acea suprafata. Dar realitatea din teren e cu totul alta.
Cu siguranta ca exemplul de la Vaslui poate fi intalnit si in alte parti ale tarii. "Avem nevoie de 15 tamburi si 11 aripi de ploaie. Le asteptam de la Ministerul Agriculturii. Daca le vom primi pe acestea, vom avea inca 2.000 de hectare irigate", spune Ion Nichifor, presedintele Asociatiei Producatorilor Agricoli din Vaslui, judet care este pe punctul de a fi declarat calamitat in acest an din cauza secetei. Pierderile estimate ajung la 60% din recolta preconizata de taranii vasluieni in 2009. "Am depus documentatia necesara la Directia Agricola pentru ca judetul nostru sa fie declarat calamitat", zice acelasi om. Asta ar insemna ca statul sa le plateasca agricultorilor toate daunele suferite. Vasluiul a mai trecut prin aceeasi criza agricola si in 2007.
Canalul Siret-Baragan, ignorat de autoritati
Mai exista o "rana" pe harta agricola a Romaniei. E vorba de un proiect-gigant inceput pe vremea lui Ceausescu, lasat de izbeliste dupa 1990, dar care ar putea sa irige aproape tot Baraganul la jumatate din costurile de azi. Vorbim aici de canalul Siret-Baragan, proiectat pe o lungime de 208 kilometri, din care s-au executat pana la caderea regimului comunist vreo 40 kilometri. Cel mai important e ca apa din canalul Siret-Baragan ar curge gravitational spre sudul Romaniei, "inundand" toate albiile de irigatii din zona Baraganului. Pe cand sistemul actual de irigatii presupune pomparea apei din Dunare. Apa e pusa, astfel, sa "mearga" contra naturii, spre deal. si de aici, costurile mari. Asa cum ne spuneau agricultorii, 80% din costul apei de la irigatii e dat in prezent de consumul de energie electrica, pentru ca sunt mai multe statii de pompare de-a lungul unei albii, care imping apa din aval spre amonte.
Spre exemplu, judetul Braila are sase trepte de irigatii. Prima treapta e reprezentata de zonele apropiate de Dunare, pe cand treapta a sasea e la departarea cea mai mare si, mai ales, la o diferenta de nivel de 70 metri fata de fluviu. Daca taranii din prima treapta platesc pana la 50 lei pentru 1.000 metri cubi de apa, "colegii" lor din deal, de la ultima treapta, ajung sa scoata din buzunar peste 1.000 lei pentru aceeasi cantitate de apa. "Am intrebat autoritatile, ani la rand, cand se vor apuca de lucru la canalul Siret-Baragan. N-am primit niciodata un raspuns. Probabil ca nici in 15 ani de-acum incolo acest canal nu va fi gata", spune Marcel Cucu, reprezentantul Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania. Iar asta se intampla in conditiile in care, daca ar exista canalul Siret-Baragan, s-ar face o economie anuala la consumul de energie electrica de 2,1 milioane dolari, potrivit specialistilor din agricultura.
Guvernantii fac planuri impotriva desertificarii
Daca intrebi la Bucuresti ce viitor au irigatiile de la noi, ti se spune ca se lucreaza la strategii impotriva desertificarii. Directorul general al Directiei Imbunatatirilor Funciare din Ministerul Agriculturii, Valentin Apostol, ne-a spus ca pana in anul 2013 vor fi reabilitate sistemele de irigatii de pe 1,5 milioane hectare. Cu toate ca, pe termen lung, se poate conta chiar si pe extinderea suprafetelor irigate, ceea ce inseamna un total de pana la 2,2 milioane hectare de teren arabil. La randul sau, ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu, vorbea, cu cateva saptamani in urma, despre necesitatea regandirii sistemului de irigatii pentru reducerea costurilor.
Subventiile pentru irigatii – viitor incert
Problemele de pana acum din agricultura romaneasca par "subtiri" fata de norii negri care se apropie de Romania. Fermierii ne-au zis ca umbla deja vorba prin tara ca de la anul nu vor mai exista subventii pentru irigatii. Statul ofera acum unui taran cate 700 lei pe luna pentru fiecare hectar irigat, la care se adauga 140 lei la hectar pentru intretinerea instalatiilor de irigat. Conditia pentru plata acestor subventii a fost ca fermierii sa se uneasca in asa-numitele "Organizatii ale Agricultorilor pentru Apa de Irigatii". Sunt peste 100 de asemenea organizatii in toata tara. "Aceasta problema trebuie clarificata in cel mai scurt timp. Fara subventii, agricultura romaneasca se va prabusi, mai ales in conditiile in care sistemul de irigatii n-a fost reabilitat, fiind in continuare mare consumator de energie.
Taranul se va lasa de agricultura, pentru ca nu va avea bani sa plateasca irigatiile", spune Marcel Cucu, reprezentantul Ligii Agricultorilor din Romania. Am intrebat si la Ministerul Agriculturii despre soarta acestor subventii, iar directorul general al Directiei Imbunatatirilor Funciare, Valentin Apostol, ne-a raspuns sec: "La ora actuala, nu va pot spune nimic oficial". Pe de alta parte, este de asteptat ca din anul 2013 aceste subventii sa dispara, conform cerintelor Uniunii Europene.
Congresul taranilor
Chiar si in conditiile actuale, cu tot cu subventii, taranul roman iese in pierdere, la recolta. Anul trecut, pe piata europeana graul se vindea cu 180 euro tona. Dar producatorii romani vindeau aceeasi marfa cu 120 euro pe tona, ca asa mergea piata la noi. "Am ajuns handicapatii Europei", exclama la un moment dat unul dintre interlocutorii nostri. Cat priveste ziua de azi, pretul unui kilogram de orz este estimat la 3.500 lei vechi, pe cand costul de productie se ridica la 6.000 lei, ne spun fermierii. Porumbul se vinde cu pana la 7.000 lei, in timp ce costul productiei nu depaseste 6.000 lei pe kilogram. Am fost anuntati ca toti fermierii din Romania pregatesc un congres, care ar putea sa aiba loc luna viitoare, ne-a spus Marcel Cucu. La acea adunare vor fi chemati si guvernantii, pentru a se discuta despre viitorul agriculturii romanesti. Daca mai exista un viitor…
