Ovidiu Musetescu continua sa sustina public, desi toate probele il contrazic, ca privatizarea Aro a fost un mare succes si ca John Perez a prezentat scrisori de bonitate bancara „beton”. Cu toate acestea, „Romania libera” a intrat in posesia modelului de scrisoare ceruta la privatizarea Aro, model care nu aduce nici pe departe cu „facaturile” acceptate de Musetescu la privatizare.
Mai mult decat atat, Ovidiu Musetescu afirma, in mod iresponsabil, ca John Perez va castiga eventualul proces cu statul roman, deoarece „are suficiente probe”. Afirmatia este cu atat mai grava cu cat acelasi individ le-a furnizat si americanilor de la Noble Ventures probe pentru care acestia au solicitat statului roman despagubiri de peste 350 milioane de dolari SUA, in cazul privatizarii de la Combinatul Siderurgic Resita.
In acelasi timp, surse din cadrul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) spun ca Gelu Tofan ar fi interesat sa preia Aro Campulung, impreuna sau de la Cross Lander. Gelu Tofan recunoaste ca a purtat astfel de discutii, dar ca a renuntat la aceasta intentie.
Simpla maculatura
Cu toate ca a fost „prins in flagrant” de publicarea, in „Romania libera”, a celor doua scrisori de bonitate bancara de la dosarul privatizarii Aro (una s-a dovedit a fi „de curtoazie”, cealalta simpla maculatura), Ovidiu Musetescu continua sa sustina, in ciuda evidentei si a opiniei unor bancheri de frunte, ca scrisorile de bonitate sunt OK. „Scrisoarea de bonitate trimisa de Perez este una beton, care respecta cutumele internationale bancare”, a declarat Ovidiu Musetescu intr-un interviu publicat de un cotidian din judetul Arges.
Afirmatia lui Musetescu, mai mult decat tragica daca ne amintim ca autorul a putut fi ministru intr-un guvern al Romaniei (ministrul Privatizarii in Cabinetul Nastase), este contrazisa, dupa cum am mai aratat, chiar de presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, Radu Gratian Ghetea: „Nu au absolut nici o valoare”.
Dar nu este nevoie sa ai pregatire de specialitate pentru a remarca evidenta. Ceea ce Musetescu sustine ca este o scrisoare de bonitate „beton” contine urmatorul text: „Prezenta scrisoare are un caracter confidential si este acordata ca un act de curtoazie, intelegandu-se ca sursa si continutul sau nu pot fi divulgate si ca banca si angajatii acesteia nu isi asuma nici o responsabilitate. Scrisoarea contine informatii si opinii care se pot schimba fara instiintare (…). Exactitatea datelor nu este garantata”. Or, o scrisoare de bonitate bancara este un document emis de o banca agreata, din care rezulta ca solicitantul este un client de incredere, care si-a onorat obligatiile contractuale, aprecierea facandu-se si pe baza bilantului acestuia. Nici urma de cele de mai sus in scrisoarea „beton” a lui Musetescu!
Musetescu stia cum arata „bonitatea”, dar n-a avut cu ce
Complicitatea este cu atat mai evidenta cu cat Musetescu & acolitii stiau foarte bine ce este si cum trebuie sa arate o scrisoare de bonitate bancara. „Romania libera” a intrat in posesia modelului de scrisoare de bonitate bancara cerut la privatizarea ARO.
Daca Perez ar fi putut aduce o astfel de scrisoare de bonitate, aceasta era cu adevarat „beton” Ð situatia financiara pe doi ani anteriori, cuprinzand cifra de afaceri, profitul, lichiditatea, rulajul firmei prin banca, o analiza completa a bancii asupra lui Cross Lander (in cazul de fata) din care trebuia sa reiasa concluzia: „Societatea are o situatie financiara: foarte buna/buna (…)/slaba/foarte slaba”. Nicidecum nu este posibil ca o scrisoare de bonitate bancara sa cuprinda „banca si angajatii acesteia nu-si asuma nici o responsabilitate (…). Exactitatea datelor nu este garantata”.
Ca dovada ca APAPS a insistat la banca de unde primise scrisoarea de curtoazie cerandu-le sa o faca „mai de bonitate”, dar Melon United National Bank a refuzat „colaborarea” trimitandu-le doar un mesaj ca semnatarul scrisorii „de curtoazie” este angajat al bancii, ne-au dezvaluit surse din cadrul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului.
De remarcat ca Ovidiu Musetescu tace malc cu privire la cea de-a doua scrisoare de bonitate, semnata de… actualul director al Aro (John Bedos), cel care tinea conferinte in SUA cu tema „Cum sa faci afaceri fara bani oriunde in lume”. Cum nu sufla o vorba asupra refuzului Eximbank de a aviza „scrisorile de bonitate”.
Declaratii iresponsabile
Cu atat mai grava, in acest context, este insistenta lui Musetescu de a sustine ca Perez ar castiga procesul cu statul roman mai ales in contextul in care acesta a anuntat ca o va face si va cere daune de sute de milioane de dolari. „Daca Perez va da statul in judecata, va castiga. Scrisorile (n.r. – probabil ca cele de bonitate!?!) pe care John Perez le are in mana (…) ii dau suficiente probe sa castige un proces rasunator la Washington, cu statul roman”, afirma Musetescu in acelasi interviu.
Afirmatia lui Musetescu este cu atat mai grava cu cat Musetescu este constient ca aceasta poate fi prezentata chiar ca proba in favoarea lui Perez la un eventual proces. In luna iunie 2001, pe cand era ministrul Privatizarii, invataturile lui Musetescu catre sindicalistii de la Combinatul Siderurgic Resita au fost considerate probe asupra faptului ca Guvernul Romaniei a fost rau intentionat fata de Noble Ventures, iar o declaratie a lui Ovidiu Grecea, publicata intr-un cotidian local (la fel ca in cazul de fata), a fost de asemenea proba la dosar.
Gelu Tofan a vrut la Aro, dar s-a lasat pagubas
Surse din cadrul AVAS ne-au dezvaluit ca reprezentantii Cross Lander au incercat sa-l coopteze in afacerea de la Aro pe omul de afaceri Gelu Tofan si ca acesta doreste sa preia uzina din Campulung. Sunt doua variante, ne-au dezvaluit sursele din AVAS: „Prima varianta este cea a unei novatii a contractului de privatizare catre una din firmele controlate de Tofan. Cea de-a doua varianta era ca Gelu Tofan sa cumpere de la Perez actiunile Cross Lander USA”.
Dezvaluirea fiind de-a dreptul senzationala, l-am contactat pe Gelu Tofan, solicitandu-i sa comenteze aceste informatii. Gelu Tofan a confirmat pentru „Romania libera” ca a avut mai multe intrevederi, incepand din vara 2005, cu Perez si reprezentantii acestuia, scopul fiind participarea la Aro. Tofan sustine ca a renuntat la intentia de a mai participa la aceasta privatizare. „In cele din urma, m-am eschivat. Acolo (n.r. – la Aro) sunt prea multe probleme, iar riscurile sunt prea mari. Sunt multe alte afaceri din care poti castiga fara astfel de riscuri”, ne-a declarat Gelu Tofan.
