Informaţii secrete din dosare penale – note informative cu conţinutul unor interceptări, spre exemplu, avertismente de interceptari telefonice si filaje, precum si anuntarea unor perchezitii iminente – erau scoase de RETEA fie de la un şef de serviciu secret, fie de la o judecatoare de la Inalta Curte si erau transmise, în locuri precum parcări sau restaurante, unor magistrati care voiau să ajungă procuror general al României si sef DNA.
Ancheta procurorilor în dosarul de corupţie al înalţilor magistraţi care foloseau informaţii secrete din dosare pentru a proteja oameni politici sau oameni de afacedri sau pentru şantaj precum şi pentru a obţine posturi importante este în faza finală. Acuzaţilor li se prezintă materialele de urmărire penală, inclusiv toate probele procurorilor DNA. Urmează apoi redactarea rechizitoriului de trimitere în judecată.
Din reţeaua magistraţilor făceau parte Marcel Sâmpetru – fost prim-adjunct al procurorului general al României, numit pe vremea lui Ion Iliescu -, George Bălan – fost procuror general al Curţii de Apel Bucureşti şi fost membru CSM -, Georgeta Barbălată, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, membră a grupului restrâns de judecători care emiteau mandate de interceptare sau percheziţii, Mihai Vlad, ofiţer, fost şef al serviciului secret al Ministerului de Interne DGIPI – filiala Ilfov, şi oameni politici.
Primul interceptat a fost şeful filialei din Ilfov a serviciului secret al Ministerului de Interne, Vlad Mihai, suspectat că-i avertizează pe unii oameni de afaceri şi pe unii înalţi funcţionari urmăriţi/filaţi, deoarece erau suspectaţi de savarsirea unor infractiuni.
Prin Mihai Vlad s-a ajuns la magistraţii acuzaţi de corupţie. Primele mandate de interceptare au fost emise în februarie anul acesta, iar ultimele, pentru procurori suspecti, în luna mai. Informatiile cu eliberarea mandatelor ar fi ajuns la suspecţi, spun surse judiciare.
Interceptările au continuat probabil şi în luna iulie şi o vizau în special pe judecătoarea Georgeta Barbălată. Aşa au aflat anchetatorii DNA că, după ce judecătoarea de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a semnat mandatele de percheziţii pentru Bălan, Sâmpetru şi Vlad, informaţiile ar fi ajuns la suspecţi.
Scopurile RETELEI
Scopurile reţelei erau:
-influenţarea premierului Victor Ponta şi a preşedintelui interimar Crin Antonescu pentru obţinerea posturilor de procuror general al României şi de şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
-obţinerea de informaţii secrete de la serviciul special al Ministerului de Interne, cu care fie să fie ajutate anumite persoane – oameni de afaceri sau politicieni -, fie să-l şantajeze pe ministrul Transporturilor, Ovidiu Silaghi, pentru a-şi impune omul pe funcţia de şef de cabinet, prin care gruparea să controleze alocarea contractelor de zeci de milioane de euro.
Aceste informaţii rezultă din interceptările publicate in iulie în exclusivitate de „România liberă”.
Potrivit interceptărilor din dosar, printre beneficiarii notelor informative clasificate sau ai avertizărilor de interceptări de telefoane s-ar fi numărat un anume „SORESCU” (a existat un general M.I. cu acest nume, prieten cu Omar Hayssam – condamnat în lipsă la 20 de ani de închisoare pentru răpirea jurnaliştilor români în Irak), comisarul-şef al Gărzii Financiare Ilfov, Dragoş Rusu; fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov, Cristache Rădulescu, şi actualul preşedinte Marian Petrache.
De asemenea, ar mai fi primit informaţii inclusiv învinuiţii din acest dosar, avertizaţi de către judecătorul care a emis mandatul, Georgeta Barbălată, prin intermediul lui Mihai Vlad. Ar fi existat şi un intermediar „Puşcaş” – veriga ofiţerului de transmitere a informaţiilor într-o PARCARE către ceilalţi inculpaţi.
Avocatul lui George Bălan, Adrian Miclescu, contactat telefonic de RL, susţine însă că al său client a refuzat să meargă la acea întâlnire din parcare.
RETEAUA magistratilor a recurs „la mijloace specifice intelegerilor de tip MAFIOT”
Potrivit DNA, din interceptări ar rezulta că învinuiţii din acest dosar, beneficiind de sprijinul unor persoane politice, nu s-au sfiit „să recurgă la mijloace specifice mai degrabă înţelegerilor de TIP MAFIOT”.
Cele mai elocvente convorbiri sunt cele de dinainte de aranjarea întâlnirii dintre George Bălan cu premierul Victor Ponta, căruia i-a fost cândva şef, şi de la care ar fi urmat să solicite funcţia de şef DNA (expirase mandatul lui Daniel Morar), precum şi convorbirile grupului cu preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, Marian Petrache, din care rezultă cum trebuie să pună mâna pe informaţii de la serviciile secrete despre diverse persoane – oameni politici şi oameni de afaceri -, cum trebuie să obţină funcţii de conducere în sistemul administrării Justiţiei pentru a deţine controlul total.
Discuţia despre ce trebuia să facă si sa spuna Bălan la întâlnirea cu Ponta
În discuţia interceptată, Marcel Sâmpetru şi George Bălan analizează ce posturi pot ocupa la vârful Ministerului Public, iar Sâmpetru îl învaţă pe Bălan cum să negocieze cu Victor Ponta, mai ales că există concurenţă pe posturi.
George Bălan: Şi de aceea de multe ori să spun că acest litigiu… Restul, sigur, poate o verificăm, şi crede-mă, nu ne-ar minţi. Deci, eu aşa spun, aşa e corect.
Marcel Sâmpetru: Şi eu vreau să spun următorul lucru: dacă nu-i problemă şi tu eşti singur, nu te suci ca să vin şi eu imediat. Până la urmă nu contează cine e numărul unu sau numărul doi.
George Bălan: Aşa se întâmplă, dar haideţi să…
Marcel Sâmpetru: Ascultă-mă, să nu refuzi, eu ştiu ce spun. Un refuz din partea ta poate să întoarcă situaţia radical.
Stenograma – Cum voiau să obţină posturi pentru a deţine puterea absoluta
George Bălan: Şi mă întorc şi completez ce spune Marcel (Sâmpetru, n.r.): nu sunteţi interesaţi cu privire la numirea şefului DNA, pentru că din perspectiva numirii ca preşedinte a lui Antonescu, la pixul lui sunt toate astea…
Marcel Sâmpetru: Deci, trebuie cineva să se ocupe de zona asta, care este foarte importantă. Nu trebuie lăsat… Eu acum ştii la ce mă aştept? Dar n-aş vrea să… Dar mă aştept! Să-i dea lui Victor (Ponta, n.r.) DNA-ul! Înţelegi? Şi în cine să dea? În ăştia care suntem… (…) Ce-i asta, eu nu înţeleg. Acela (Daniel Morar, actualul şef DNA, n.r.) e delegat. Bă, acesta e cel mai important afront.
George Bălan: Ştii cum e acum puterea? Înăuntru are furnicile, e un muşuroi de furnici înăuntru. Aceasta este DNA, care e la mâna premierului, şeful DGIPI…
Marian Petrache (preşedintele CJ Ilfov): Cel mai important… Adică să pui mâna pe putere şi pe informaţii…
Marcel Sâmpetru: Exact.
Marian Petrache: Păi asta înseamnă, nu? Păi, ai de fapt curentul, care înseamnă informaţia, şi puterea, care înseamnă DNA-ul şi Parchetul, care înseamnă motorul, da?
Marcel Sâmpetru: Corect.
Marian Petrache: Trebuie să pui mâna pe curent şi pe urmă pe motor, nu?„
Cine este Marcel Sampetru si in ce dosare celebre a fost implicat
Marcel Sampetru a mai fost cercetat penal ca invinuit de DNA pentru favorizarea infractorului, in dosarul ofiterilor SRI Ovidiu Soare si Gheorghe Dumitrache, care protejau mafia petrolului din judetul Prahova. Potrivit interceptarilor din acest dosar, Sampetru a vorbit la telefon cu Soare si i-ar fi dat asigurari ca dosarul sau va fi rezolvat in favoarea sa.
In interceptari, Sampetru avea numele de cod „doctorul”, Parchetul General era denumit „spitalul”, „retetele” si „asistenta sefa” reprezentau dosarul penal, respectiv procurorul sef de sectie. Dupa ce a fost disjunsa cauza sa din dosarul ofiterilor SRI, instrumentat de Parchetul Militar, dosarul Sampetru a fost preluat de procurorii civili ( Sampetru nu era militar) care i-au inchis dosarul.
Sampetru a fost cercetat ca faptuitor si a scapat si in dosarul penal facut la comanda impotriva omului de afaceri in domeniul agriculturii Adrian Porumboiu. In acest dosar, Sampetru s-ar fi ocupat de repartizarea dosarului unui anumit procuror pentru a-l infunda pe Porumboiu. DNA a intrat pe fir si l-a arestat pe acel procuror care ar fi luat mita de la persoana care a comandat dosarul penal..
Sampetru a fost implicat si in retrimiterea la procurori, pentru refacerea cercetarii penale, a dosarului devalizarii Bancii Agricole, in care era acuzat Sorin Ovidiu Vintu, dosar apoi clasat. Fostul procuror general Laura Codruta Kovesi a repus dosarul pe rol, s-a refacut cercetarea penala si SOV a fost trimis in judecata si in acest dosar.
De notorietate a fost implicarea lui Marcel Sampetru in eliberaea lui Omar Hayssam, daca ar fi sa dam crezare procurorului anchetator Ciprian Nastasiu, care a facut dezvaluiri in acest sens, redate de intreaga presa.
In acest ultim dosar, al RETELEI MAGISTRATILOR, Marcel Sampetru este programat astazi la DNA sa primeasca toate probele procurorilor, mai precis sa i se puna la dispozitie materialul de urmarire penala, dupa care urmeaza trimiterea in judecata, spun surse judiciare.
Comisia Europeana, dupa scandalul Sampetru-Balan- Barbalata, a impus criterii de selectie a procurorului general si al sefului DNA, care, insa, n-au fost repectate de ministrul Justiei
După scandalul reţelei magistraţilor care vânau posturile de şef DNA şi de procuror general prin subteranele puterii USL, Comisia europeană a impus criterii de selecţie transparente pentru cele două funcţii.
Din cauza că ministrul Justiţiei Mona Pivniceru NU a respectat criteriile de transparenţa, NU şi-au depus candidaturile cei mai buni procurori, care au obţinut numeroase condamnări de demnitari .
Aşa că ministrul a propus CSM-ului si presedintelui tarii doi procurori (din nouă candidaţi modesti sau chiar cu probleme), pe controversaţii Tiberiu Niţu, pentru postul de procuror general, şi Ion Irimie, pentru şef DNA. Nici unul dintre aceştia nu îndeplinesc criteriile Comisiei Europene: NU au făcut rechizitorii cu demnitari, nu au obţinut condamnările acestora în instanţe. În plus, au pete la dosar: Niţu a participat la reprimări atât în decembrie 1989, cât şi la minerioada din iunie 1990, iar Irimie a fost obligat să părăsească funcţia de şef DNA Cluj pentru că timp de doi ani, cât a condus aceast serviciu, NU s-a făcut nici un rechizitoriu.
Consiliul Superior al Magistraturiiva supune aceste două candidaturi dezbaterii la data de 22 noiembrie şi transmitete în direct (online) interviurile cu acestia, spre deosebire de Mona Pivniceru care a secretizat interviurile cu cei noua candidati, pentru ca opinia publica sa NU le poata compara prestatiile.
