Fostul premier PSD Adrian Nastase este anchetat intr-un nou dosar instrumentat de DNA, in legatura cu disparitia unor comori dacice din Muntii Orastiei (judetul Hunedoara). Conform procurorilor, Nastase a cumparat cateva obiecte din aur de la o retea organizata de traficanti de obiecte de patrimoniu. Alaturi de fostul presedinte al PSD, in acest dosar sunt cercetate si alte nume grele din clasa politica precum Sergiu Nicolaescu, Ioan Talpes si Dan Iosif.
Sapaturile ilegale executate de grupuri de cautatori de comori in Muntii Orastiei sunt de notorietate. Cu toate astea, autoritatile statului au asistat complice timp de mai bine de 10 ani la jaful comis in dauna patrimoniului national.
Numele lui Adrian Nastase si Ioan Talpes au fost vehiculate in legatura cu comorile dacice inca de la inceputul lunii iunie a anului trecut, cand liderul unei grupari de crima organizata, arestat la Deva, a declarat ca a vandut obiecte de tezaur celor doi politicieni. Iulian Ceia, eliberat intre timp din arest, este judecat in libertate pentru trafic cu obiecte de patrimoniu, proxenetism, lipsire de libertate si alte fapte penale.
Procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia au trimis in judecata grupul infractional, compus din 12 persoane. Acestia au fost acuzati, printre altele, de trafic cu obiecte de tezaur si sapaturi neautorizate in situri arheologice. Demnitarii implicati in dosar nu au fost cercetati de procurorii de la Alba Iulia, pe numele lor fiind deschis un dosar la DNA.
Nu mai recunoaste nimic
Desi surse judiciare din anturajul anchetatorilor au informat ca Iulian Ceia, liderul grupului de la Deva si bun prieten al lui Dan Iosif, a declarat in timpul anchetei ca a vandut doua bratari dacice de aur lui Nastase si Talpes, cu 30 respectiv 40.000 de euro, acesta nu mai recunoaste nimic. Mai mult, el sustine ca este victima unei inscenari pusa la cale de procurori prin care i s-a pus viata in pericol.
Ingrijorat de mersul anchetei, Adrian Nastase si-a trimis un avocat la Deva pentru a studia dosarul, chiar daca oficial el nu a fost pus sub invinuire, ci doar era amintit ca un posibil beneficiar al obiectelor traficate.
Obiecte cu o valoare inestimabila
Specialistii sustin ca bratarile pe care se banuieste ca le-au achizitionat Nastase si Talpes par a fi mai valoroase chiar decat „Closca cu puii de aur” aflata in tezaurul Romaniei. Membrii grupului judecat la Deva sunt acuzati de procurori ca au traficat aproape 20 de kilograme de aur. Cea mai mare parte a comorii o constituie bratarile dacice, obiecte masive despre care specialistii au mentionat ca au o valoare inestimabila.
Nici o bratara de acest gen nu a fost gasita asupra vreunuia dintre cei incriminati, motiv pentru care se crede ca toate au fost deja scoase din tara si vandute. In 1999, o astfel de piesa a fost vanduta la New York cu 80.000 de dolari. O alta bratara de acest gen a ajuns in vitrina unui bijutier din Germania.
Exista destule motive sa se creada ca cele 15 bratari despre care vorbesc acum procurorii sunt inca ascunse de ochii publicului. Zece dintre ele au fost scoase din zona cetatilor dacice in 2000, altele 5 fiind gasite un an mai tarziu. Piesele sunt date in urmarire generala si internationala, depistarea lor fiind rezultatul unei actiuni mai ample, demarate de Inspectoratul General al Politiei, cu mai bine de trei ani in urma, ce i-a avut in „colimatorul general” pe cautatorii de comori.
„Eu credeam ca informatiile despre bratarile din aur sunt doar niste povesti. Aflu acum cu surprindere ca au existat. Este greu sa evaluezi daca nu ai vazut macar un obiect de acest fel, dar, daca cele descrise de organele de ancheta se adeveresc, nu incape indoiala ca sunt de o valoare inestimabila, posibil mai mare decat a tezaurului „Closca cu puii de aur”, daca stam sa ne gandim ca bratarile pot fi cu 1000 de ani mai vechi decat acesta. Noi, arheologii, incercam sa aflam ce reprezinta un obiect pentru perioada respectiva, indiferent daca este din aur, argint sau bronz”, a afirmat Dorin Alicu, cercetator in cadrul Muzeului National de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca.
Complicitatea autoritatilor
Fostul sef al Politiei Romane, Ion Pitulescu, actualmente consilier independent la Consiliul Judetean Hunedoara, a declarat ca in perioada in care a condus politia, cunoscand problemele jafului arheologic din Muntii Orastiei, a incercat sa stopeze activitatea cautatorilor de comori. „Am aprobat dotarea posturilor de politie din zona cu doua masini ARO si suplimentarea efectivelor de personal cu 70 de politisti. Apoi eu mi-am dat demisia si cand am revenit am constatat ca cei aflati in fruntea IPJ Hunedoara nu au profitat de facilitatile pe care le-am creat. Cred ca nu s-a vrut sa se faca ordine”, a declarat Pitulescu.
La randul sau, fostul director al Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane din Deva, Adriana Pescaru, a evitat sa intre intr-un razboi prea intens cu arheologii de ocazie, chiar daca siturile arheologice din preajma cetatilor dacice erau in custodia institutiei pe care o conducea. Declaratiile si sesizarile directorului au fost sporadice si fara un ecou prea puternic.
Mai mult chiar, in ultima vreme s-a constatat lipsa unor obiecte arheologice foarte valoroase, chiar din muzeul pastorit pana nu demult de Adriana Pescaru. Mai multi tineri arheologi s-au plans ca, desi raportau sistematic ca au gasit urme de sapaturi ilegale in siturile arheologice, ei nu erau luati in seama nici de Politie si nici de conducerea muzeului.
O prietenie recunoscuta
Iulian Ceia este prieten foarte bun cu fostul consilier al lui Ion Iliescu, deputatul Dan Iosif, care a primit cadou, la randul sau, obiecte de provenienta dacica. Iosif nu a negat niciodata prietenia lui cu hunedoreanul. Mai mult chiar, acesta a recunoscut in repetate randuri ca a primit de la Ceia obiecte provenite din siturile arheologice din Muntii Orastiei.
Imediat dupa arestarea hunedoreanului, in iunie 2005, Dan Iosif aprecia ca este vorba despre o arestare la ordin si ca inculpatul nu este vinovat cu nimic. Fostul consilier al lui Ion Iliescu pretinde ca nu stie nimic despre o eventuala tranzactie, directa sau prin intermediari, intre Ceia si Nastase sau Talpes. „Sincer va spun ca nu cunosc nimic despre o tranzactie cu Ioan Talpes si Adrian Nastase. Ce pot sa va spun este ca eu am primit de la Iulian Ceia un opait dacic din lut ars si un fel de sapa sau asa ceva. De ce, pentru ca el a vazut la mine un alt opait de ceramica negru, vechi, si mi l-a adus cadou de ziua mea”, a declarat Dan Iosif, care nu vede nimic deosebit in faptul ca Ceia detinea obiecte dacice.
„Toti ardelenii intr-un fel sau altul au asemenea obiecte. Faptul ca au nu este interzis si nici faptul ca le-a comercializat nu stiu daca e interzis. E interzis sa organizezi retele de cautare si sa le scoti din tara. Cu astea nu sunt de acord. Eu am nenumarate obiecte de patrimoniu in casa”, a adaugat Iosif.
