» Un preot teleormanean, Marian Ene "din Fotachesti", organizeaza slujbe care seamana mai degraba cu ritualurile pagane decat cu practicile ortodoxe.
» Credinciosii se intind pe jos, iar omul bisericii ii calca pur si simplu in picioare. Pe langa acest tratament "miraculos", preotul se ocupa cu ghicirea viitorului in Evanghelie, activitate pentru care este platit de enoriasi.
Parintele Marian din Fotachesti este foarte cunoscut atat in judetul Teleorman, cat si in Bucuresti. Recunoasterea publica nu i se datoreaza insa unor acte de caritate sau altor fapte cu adevarat remarcabile, caracteristice de altfel multor fete bisericesti, ci slujbelor ciudate pe care le tine. Oficial, preotul slujeste la o parohie din Videle, judetul Teleorman.
In fiecare vineri noapte, dealul din Fotachesti – cartier de la marginea orasului Videle – este plin de masini de la cele mai scumpe si pana la Dacii prapadite. Mii de oameni vin saptamanal pentru slujba parintelui Marian, iar multi dintre ei cred cu tarie in calitatile miraculoase ale acestuia. "Vine lume multa, cu fel de fel de necazuri. Slujba e frumoasa. Parintele a ajutat multa lume de cand e aici. Lume bolnava. Vin unii cu hainele copiilor bolnavi. si de cancer s-au vindecat unii", ne spune un credincios.
"Calca pe noi, asa, de sanatate"
Slujba din biserica se desfasoara intr-o intr-o nota aparent normala, cu psalmi si alte cantari. Pe la colturile bisericii observam insa oameni care se tarasc in genunchi. Unul dintre ei ne explica de ce face acest lucru: "Asa sunt canoanele parintelui. Se spune ca daca urci dealul in genunchi ti se indeplineste o dorinta". Din discutiile cu alti credinciosi remarcam ca multi dintre ei au tot felul de superstitii, care nu au nici o legatura cu Biserica Ortodoxa. Unii cred, de pilda, ca daca aprinzi un numar de lumanari intr-un anume loc, ai parte de noroc.
Punctul culminant al slujbei este insa atunci cand oamenii se intind pe jos, pe o distanta de cateva sute de metri, iar preotul iese din biserica si-i calca in picioare. Merge pe enoriasi, dintr-un capat in altul si nu se lasa pana nu-i paseste pe toti. "Calca pe noi asa, de sanatate, de toate ce-l ajuta. Ca parintele e plin de har. Nu toti preotii pot sa faca asa ceva", ne-a explicat un credincios in timp ce se intindea pe pamant.
Am intrat si noi in acest joc prostesc. Ne-am intins si am asteptat ca preotul sa treaca peste noi. Nu a fost o experienta prea usoara deoarece greutatea parintelui se invarte in jurul sutei de kilograme. Cu toate acestea, nu ne-a parut rau insa ca am asteptat pana la sfarsit, pentru ca asa am aflat ca preotul mai face si alte "minuni".
De fapt, slujba religioasa de la Videle si caraghioslacul cu calcatul picioare constituie pretextul preotului pentru a-si atrage credinciosii la asa-zisa biserica pe care o are in Bucuresti.
Casa "de ghicit" din Bucuresti
Micutul lacas de cult al parintelui Marian este in realitate o casa obisnuita din zona Pieptanari, de pe strada Nedeea. Curtea este plina de cruciulite agatate prin copaci, candele si locuri unde se aprind lumanari. Cladirea este de tip vagon, cu doua camere si un mic altar. Pe pereti sunt numai icoane, iar in asa-zisul altar sta la loc de cinste o Evanghelie. Sute de persoane vin aici in cele trei zile ale saptamanii – luni, marti si vineri – in care preotul lucreaza "pentru a le rezolva problemele". Oamenii astepta cuminti in curte, iar parintele ii cheama in casa, cand le vine randul, cu o sonerie improvizata.
Cu numai doua rugaciuni preotul sfinteste agheasma in curte, dupa care se asaza in altarul propriu si deschide "Cartea Sfanta". Pe noi "ne-a rezolvat" in zece minute. I-am zis preotului ca vrem ca sotia unuia dintre noi sa ramana insarcinata. Parintele Marian ne-a pus sa deschidem Evanghelia si ne-a spus: "Trei puncte, trei semne. Cineva a facut vraji asupra voastra, cineva cu E. Dar, daca fata o sa bea ceai din planta aceasta, trei zile imediat dupa ciclu, o sa ramana gravida cu siguranta. E o minune. O sa aveti baiat. Asta e «o floare-minune» (n.r. – preotul ne intinde o buruiana banala, cunoscuta in limbaj popular ca motul curcanului) si, daca o puneti in ceai si dupa aceea o sa beti, cu siguranta se va intampla nasterea de prunci".
L-am rasplatit pe parintele Marian cu cinci sute de mii de lei vechi pentru "vestea buna" pe care ne-a dat-o. Ne interesasem anterior la enoriasii de afara si aflasem cam care sunt "preturile" la preotul din Fotachesti. In timp ce ieseam de la parinte, am remarcat ca alti oameni vroiau sa intre la el cu fotografii in mana. Credinciosii ne-au explicat ca preotul rezolva si problemele celor care nu sunt de fata, singura conditie fiind aceea sa vada o poza cu ei. Chiar daca popa nu cere in mod expres bani pentru asa-zisul ajutor dat credinciosilor, ne-am dat seama ca obtine venituri consistente de pe urma acestora.
"Voi aveti ceva cu mine"
L-am intrebat pe parintele Marian care sunt motivele pentru care se ocupa de aceste practici. Preotul ne-a replicat ca tot ceea ce face el este conform canoanelor bisericesti. "Copiii lu’ taticu, voi aveti ceva personal cu mine. Eu la Bucuresti am o casa unde ma rog. E casa mea si ma rog impreuna cu credinciosii mei. Iar aici, la biserica, atunci cand ies noaptea si-i calc pe credinciosi, asta reprezinta intrarea Domnului Iisus Hristos in Ierusalim. Atunci oamenii au aruncat cu hainele, s-au intins pe jos, iar Mantuitorul a trecut peste ei. Se face si la manastiri, la iesirea cu Sfintele Daruri, nu este nimic iesit din comun."
Biserica nu este de acord cu practicile parintelui Marian
Purtatorul de cuvant al Patriarhiei, preotul Constantin Stoica, are insa o cu totul alta parere despre activitatile parintelui Marian. "Nu exista asa ceva in biserica ortodoxa. Este exclus si absolut interzis sa deschizi Evanghelia. Sunt cazuri izolate pe care Patriarhia le sanctioneaza drastic. De asemenea, in toate randuielile bisericesti nu exista nicaieri stipulat ca preotul poate calca pe credinciosi. Din contra, mi se pare anormala o astfel de practica. Noi stim de parintele Ene, de practicile lui, iar el acum se afla in atentia Episcopiei Argesului si Teleormanului."
RASFATATUL PRESEI
» Presa romaneasca l-a privit de-a lungul vremii pe preotul Marian Ene ca pe un facator de minuni. Chiar sub acest titlu – "Minunile parintelui Marian" – revista Felicia a scris ca "din 1996, de cand e preot la Fotachesti, biserica alba cu 5 turle si 7 cruci ce poarta hramul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril, pana atunci doar loc de stagiatura pentru toti preotii care i-au trecut pragul, «miroase» a sfintenie. Iar lacasul, pana atunci tacut, a prins viata. Acum, in micul orasel din campia Teleormanului se infaptuiesc minuni".
O alta gazeta impresionata de acest preot a fost Formula AS. "Intr-un orasel din campia Teleormanului, mii de oameni il cauta cu infrigurare pe Dumnezeu. Saraci, disperati sau bolnavi, ei isi pun nadejdea in forta mistica a slujbelor tinute in miezul noptii de vineri, ziua mortii pe cruce a lui Iisus. Un preot tanar, dar cu viata de «om batran», dezleaga cu rugaciunile sale indurarea divina. Credinta lui inalta scara la cer", afirma si aceasta revista. Mai mult, poetul Laurian Stanchescu a scris chiar o carte care aminteste prin titlu de cele despre sfinti: "Viata parintelui Marian de la Fotachesti – Videle".
