Proiectate gresit sau realizate pentru a da bine la electorat, zeci de investitii derulate in ultimii ani din bani publici nu-si mai gasesc astazi nici o utilitate. In tot acest timp, alte proiecte de interes public, precum lucrarile de canalizare sau de infrastructura rutiera, nu mai pot fi efectuate pentru ca nu sunt bani suficienti, ca urmare a crizei financiare. In Cluj, spre exemplu, s-au alocat peste un milion de euro pentru constructia unei cladiri care trebuia sa gazduiasca Spitalul de Urgenta, insa autoritatile si-au dat seama ca imobilul a fost proiectat gresit. A fost cedat consiliului judetean, care a vrut sa amenajeze aici Academia de Muzica "Gheorghe Dima", numai ca salile nu au acustica necesara pentru a putea fi folosite, iar proiectul a fost abandonat.
Cladirea a ajuns la Ministerul Educatiei, pentru a amenaja aici un campus scolar, insa din cauza lipsei acute de fonduri, acest proiect nu a progresat deloc in ultimii trei ani. Situatia de la Cluj nu este insa singulara. Administratia Porturilor Dunarii Maritime Galati a construit, recent, pe faleza Dunarii din municipiul Tulcea un palat administrativ, care este insa aproape gol. La Deva, autoritatile locale au investit cateva sute de miliarde de lei vechi intr-o cladire administrativa, apoi au bagat-o in conservare. In judetul Prahova, Primaria din Breaza si-a facut palat de 5 milioane euro, iar acum cauta chiriasi pentru o treime din luxosul sediu, deoarece nu mai are bani pentru intretinerea lui. Investitii care au inghitit fonduri importante fara a-si dovedi utilitatea publica se regasesc si in justitie, si in invatamant.
Politica investitiilor derulata in ultimii ani in mai multe judete ale tarii incepe sa-si produca efectele. Obiective publice pentru care s-au alocat mii sau chiar milioane de euro au devenit inutile, in vreme ce alte proiecte de interes public precum lucrarile de canalizare sau de infrastructura rutiera nu mai pot fi efectuate pentru ca nu sunt bani suficienti, in contextul crizei financiare. In Cluj, spre exemplu, una dintre cele mai importante investitii publice derulate in ultimii ani, care a inghitit peste un milion de euro, zace acum nefolosita.
Este vorba despre cladirea care trebuia sa gazduiasca, potrivit proiectului initial, Spitalul de Urgenta. Constructia cladirii a inceput in urma cu un deceniu, la marginea orasului Cluj-Napoca, in cartierul Manastur. Imobilul care ar fi trebuit sa adaposteasca un spital de urgenta a fost insa proiectat gresit. Astfel, dupa ce a fost construita cladirea, autoritatile si-au dat seama ca brancardierii nu pot sa ii transporte pe bolnavi prin spital, deoarece culoarele sunt prea inguste pentru a permite intoarcerea targilor. Ca atare, cladirea a fost data in proprietate Consiliului Judetean, care a decis sa fie mutata aici Academia de Muzica "Gheorghe Dima". Numai ca salile nu au acustica necesara pentru a putea fi folosite de Academia de Muzica si a fost abandonat si acest proiect.
A urmat proiectul transformarii spitalului in locuinte sociale destinate persoanelor care sunt evacuate din cladirile nationalizate si retrocedate, insa nici acest lucru nu a fost realizat, deoarece conducerea Consiliului Judetean nu a vrut sa cedeze cladirea Primariei conduse pe atunci de Gheorghe Funar. In cele din urma, cladirea a fost cedata Ministerului Educatiei, pentru a amenaja aici un campus scolar. Insa din cauza lipsei cronice de fonduri acest proiect nu a progresat deloc in ultimii trei ani.
Situatia de la Cluj nu este insa singulara. Administratia Porturilor Dunarii Maritime (APDM) Galati, companie aflata in subordinea Ministerului Transporturilor, a construit, recent, pe faleza Dunarii din municipiul Tulcea, un palat administrativ, care este insa aproape gol. Sucursala din Tulcea a APDM Galati are doar 20 de salariati, in vreme ce palatul se intinde pe aproape 1.000 de metri patrati. Administratia Porturilor Dunarii Maritime a inchiriat cateva birouri altor institutii publice, insuficient insa pentru a justifica valoarea investitiei, de aproximativ doua milioane de euro. Palatul administrativ al APDM Tulcea are la parter o gara fluviala, care este insa mai tot timpul inchisa.
O investitie similara s-a derulat si la Deva, in judetul Hunedoara. Autoritatile locale au alocat cateva sute de miliarde de lei vechi intr-o cladire care nu mai este atractiva nici macar pentru cei care au comandat-o. Totul a inceput la inceputul anilor ’90, cand s-a luat decizia amenajarii unui palat administrativ care urma sa fie finantat de Consiliul Judetean (CJ) Hunedoara, de Prefectura, Primaria Deva si Directia Judeteana de Statistica. Lucrarile au fost atribuite unei firme apropiate de conducerea CJ Hunedoara din acea perioada, iar finantarea urma sa fie asigurata simultan de fiecare institutie implicata in proiect. Lucrarile au fost incepute in 1994, dar au evoluat sinuos din cauza ca institutiile implicate nu au reusit sa aloce simultan banii necesari finalizarii ei. Dupa anul 2000 s-au mai alocat fonduri doar pentru conservarea imobilului, respectiv 5 miliarde lei vechi anual.
Acum, fiecare dintre institutiile mentionate isi desfasoara activitatea tot in vechile spatii, in timp ce cladirea-palat este in conservare. In judetul Prahova, Primaria din Breaza si-a facut palat de 5 milioane euro, iar acum cauta chiriasi pentru o treime din luxosul sediu deoarece nu mai are bani pentru intretinerea lui ca urmare a crizei financiare. Cladirea construita de primarie, inaugurata in toamna anului 2007, are doua etaje si o suprafata de aproape 2.000 de metri patrati utili. Sediul are doua lifturi, o sala de conferinta de 200 de locuri si o alta sala pentru expozitii de pictura si grafica, cheltuieile anuale de intretinere fiind de 100.000 lei.
"Maidanul" de la Matca
O alta investitie care a inghitit inutil sute de mii de euro s-a derulat in judetul Galati. Este vorba de proiectul "Parcul Agro-Industrial" din comuna galateana Matca, renumita pentru rosiile si castravetii produsi in solarii. Proiectul estimat initial la 5 milioane euro a fost demarat in 2003. Potrivit proiectului, "Parcul Agro-Industrial" trebuia sa aiba o suprafata estimata de 15 hectare, pe care urmau sa fie construite statii de sortare a legumelor, echipamente de ambalare in tipla si antrepozite frigorifice, pentru stocarea marfii inainte de livrare. Au fost cheltuite 80.000 euro pentru studiul de impact si studiul de fezabilitate, alte 50.000 euro pentru gardul celor 15 hectare si platforma betonata.
Primaria din Matca si Consiliul Judetean Galati au alocat, in plus, fonduri importante pentru drumul croit prin camp si pentru reteaua de energie electrica. In total, s-au cheltuit cateva sute de mii de euro. In luna mai 2004, "investitia" de la Matca a fost vizitata si de Ion Iliescu, aflat in turneu electoral pentru alegerile locale. Alegatorii din Matca au votat PSD, dar dupa alegerile locale din iunie 2004 finantarile si lucrarile la parc s-au oprit definitiv. Acum, "Parcul Agro-Industrial" Matca, ce a inghitit sute de mii de euro, este doar un maidan de 500 de metri patrati betonat, unde legumicultorii de la Matca isi vand legumele vara, incercand sa le apere de arsita cu umbrele de soare.
In Caras-Severin, Primaria Resita a inceput construirea unei platforme industriale la marginea orasului, la "Kilometrul 7", asa cum este cunoscuta zona, insa tot ceea ce au reusit sa faca firmele de constructii angajate de municipalitate este reprezentat de retezarea unui varf de deal, operatiune care a costat 70 miliarde lei vechi. Pe locul unde trebuiau sa rasara fabrici, resitenii depoziteaza acum clandestin resturi din constructii.
Judecatorie inaugurata electoral, apoi abandonata
Investitii care au inghitit fonduri importante fara a-si dovedi utilitatea publica se regasesc si in justitie, sanatate ori invatamant. In judetul Mures, spre exemplu, cladirea in care urma sa functioneze Judecatoria de la Sangeorgiu de Padure a fost finalizata dupa 10 ani, in 2002, dar acum este in conservare. In 2004, in plina campanie electorala, a fost inaugurata pentru prima oara de Claudiu Seucan, fost secretar de stat la Ministerul Justitiei si candidat la Parlament din partea PSD Mures. Ulterior, Judecatoria Sangeorgiu de Padure a mai fost inaugurata electoral de doua ori, dar efectiv nu a functionat niciodata. Nici cladirea care urma sa adaposteasca Parchetul de pe langa Judecatoria Sangeorgiu de Padure nu a gazduit pana acum decat pasager procurori. Asta, in ciuda faptului ca aici statul a investit in total circa 20 miliarde lei vechi, iar locuitorii din zona reclama de ani buni necesitatea deschiderii celor doua unitati din cauza distantelor prea mari pe care trebuie sa le strabata pana la instantele din Sighisoara la care sunt arondati.
Instanta de la Sangeorgiu de Padure ar fi trebuit sa deserveasca peste 36.000 de persoane. In prezent, cladirea Judecatoriei si cea a Parchetului de la Sangeorgiu de Padure sunt insa in conservare. In judetul Botosani, o scoala in care s-au investit 1,1 milioane lei nu este folosita, in timp ce sute de unitati de invatamant sunt santiere fara sansa de a fi inchise in viitorul apropiat. scoala din satul Prelipca, comuna Vaculesti, a "inghitit" 1,1 milioane lei in 2007, dar copiii din sat urmeaza cursurile la scoala din Vaculesti, autoritatile considerand ca este mai ieftin sa-i transporte dintr-un sat intr-altul decat sa foloseasca scoala nou-nouta din sat.
In judetul Constanta, Sectia de Obstetrica-Ginecologie a Spitalului Municipal Mangalia a fost dotata anul trecut cu un aparat laparoscopic care a costat peste 2,5 miliarde lei vechi, insa pana acum nu s-au efectuat interventii chirurgicale cu ajutorul acestuia, desi exista pacienti pe lista de asteptare. Motivul? Nu exista personal specializat care sa-l foloseasca. "Cand vom fi pregatiti, vom efectua si laparoscopii. Am stabilit o legatura cu Spitalul Clinic Judetean de Urgenta, sa ne impartaseasca din experienta lor", a subliniat dr. Ion Niculescu, seful Clinicii de Obstetrica-Ginecologie de la Spitalul Mangalia. In prezent, medicii de la spitalul din Mangalia folosesc aparatul pe cutii de pantofi in loc de pacienti, pentru a se antrena.
5 milioane de euro a costat sediul primariei din Breaza, scos partial la inchiriere acum in lipsa banilor pentru intretinerea imobilului.
