In muntii Moldovei mai toti locuitorii au gatere. Fiecare taie in nestire. Fara opreliste. Nu se tine cont de nici o lege. Singura care functioneaza: legea tacerii. Acest lucru, pentru ca totul se face in cardasie. Proprietar-firma de exploatare-padurar- politist-primar. Instutiile inchid ochii la aceste abuzuri. Firmele, mai toate sub controlul PSD, mai nou si de la alte partide, cumpara pe doi lei lemnul de la localnicii care au fost improprietariti. Asa-zisul proprietar nu misca nici un deget. Afaceristii se duc direct in padure si, cu masini speciale numite TAF, ridica lemnul gata taiat. Firmele clientelare ale fostei puteri au jefuit… codrul. Mai intai Culita Tarata, care a detinut pana de curand monopolul exploatarii lemnoase in special pe judetul Neamt. Firmele arabilor Omar Hayssam si Mohammad Munaf au profitat de jaful din padurile Moldovei, mai ales in Neamt si Bacau. De asemenea, Legea 400, initiata de Viorel Hrebenciuc, a provocat un adevarat dezastru ecologic pe Valea Trotusului (Bacau) prin defrisarea muntilor din zona.
Un om de afaceri din Gura Homorului (judetul Suceava) este urmarit penal pentru ca a taiat dintr-un foc 30 de hectare de padure din zona Voronet. Aproape 2.000 de copaci au fost defrisati la inceptul lunii aprilie. Potrivit politistilor care instrumenteaza cazul, administratorul firmei i-a determinat pe multi locuitori din orasele Frasin si Gura Humorului sa taie ilegal o suprafata de 26 de hectare. Astfel au fost doborati 1.788 de arbori din specia rasinoase. Prefectul Orest Onofrei declara ca aceasta situatie este „fara precedent”. Acesta este doar un simplu exemplu al defrisarilor fara noima facute in judetul Suceava. Drept consecinta a dezastrului ecologic: drama umana de la Arbore, unde au murit zece oameni, luati de viitura.
Gavril Marza, tartorul taierilor ilegale din Suceava
Acest caz „proaspat” este totusi o nimica toata pe langa despaduririle din judetul Suceava din perioada 2000-2005. Tartorul acestor afaceri a fost Gavril Marza, mai vechiul si mai noul presedinte al consiliului judetean Suceava. Insa o contributie esentiala a avut-o si fostul prefect, Ioan Cusnir. Grupul de interese al PSD Suceava s-a constituit in jurul firmei „Gemacu”, la care erau actionari copiii lui Marza si ai lui Cusnir. O perioada a fost actionar la aceasta societate si Serban Mihailescu, zis si Miky Spaga. In 2003 firma Gemacu avea datorii la Directia Silvica de 2,7 miliarde de lei. Pe numele unor firme-fantoma, care nu aveau ca obiect de activitate prelucrarea lemnului, fiul lui Marza a castigat cele mai multe contracte de exploatare a masei lemnoase cu Directia Silvica Suceava. Marza nu putea sa fie decat mana in mana cu fostul director Nichiforel. Fostul director se face vinovat de o frauda de 204 miliarde de lei, bani neincasati de Directia Silvica Suceava, in urma unor contracte fara licitatie.
Hayssam si Hrebenciuc au „ajutat” la defrisarea Vaii Trotusului
Defrisarile din judetul Bacau reprezinta un exemplu de jaf organizat. Tatucul este deputatul PSD, Viorel Hrebenciuc. Sub acoperire politica, sirianul Omar Hayssam si partenerul sau Mohammed Munaf au „ajutat” la taierea a zeci de hectare de padure. Cei doi au exploatat masa lemnoasa din zona Trotusului si Tazlaului. Firmele acestora – cum ar fi SC BEST WOOD, GOLD WOOD SRL – au exportat in special in Siria nu numai cherestea, ci si lemn brut.
Dar Viorel Hrebenciuc este si autorul defrisarilor masive din Valea Trotusului, numita si Valea Muntelui. Intreaga zona este golita de paduri, munti intregi fiind despaduriti complet.
Un raport al Romsilva de anul trecut evidentiaza dezastrul ecologic din aceasta regiune. Un dosar DNA a fost intocmit in acest caz. 13.000 de hectare au fost date spre impadurire fara un temei juridic, 8000 de hectare au fost rase. Prejudiciul: 2.000 de miliarde de lei. Cum s-a putut intampla acest lucru? Prin adoptarea, in 2002, a unei legi speciale, Legea 400. Drept consecinta, jaful a fost legalizat. Interesul a fost al PSD Bacau. In nota de control a Directiei Silvice Bacau se arata ca „Legea 400 a favorizat un adevarat fenomen al taierilor ilegale de mare amploare, conjugat cu specula de terenuri forestiere”. Acest act normativ a fost intocmit special pentru improprietarirea locuitorilor din satele Agas, Asau, Brusturoasa, Comanesti si Palanca. Inspectorii silvici au ajuns la concluzia ca Legea 400 nu avea temei legal pentru ca locuitorii de pe Valea Trotusului nu au avut niciodata padure. Raportul spune clar ca padurile cu care au fost improprietariti localnicii au fost ale familiilor de boieri Ghica, A. Rosetti, Ioan Sturza, Elisabeta Varlam. Dar interesul a fost, evident, altul.
Firmele PSD, direct avantajate
Totul a gravitat in jurul sutelor de firme de prelucrare a lemnului, firme clientelare ale PSD, in unele fiind direct implicat si Hrebenciuc. Afacerea a fost bine gandita: este elaborata o lege speciala pentru Valea Trotusului, pentru improprietarirea localnicilor, care primesc padure veche de 100 de ani. Cei improprietariti taie ras padurile primite, iar lemnul este vandut pe o nimica toata firmelor care apartin oamenilor de afaceri si primarilor PSD. In alte situatii, padurea este vanduta direct clientilor fostului partid de guvernamant. Cele mai mari afaceri din zona le are societatea LIBERTAS Brusturoasa, in spatele careia s-ar afla Viorel Hrebenciuc. Cu alte cuvinte, jaf organizat. Acum situatia este din nou disperata. Oamenii care au primit padure pe baza Legii 400 au ajuns din nou in sapa de lemn. Si-au vandut terenurile, si-au baut banii. Localnicii nu mai au din ce trai. Paduri nu mai exista. Firmele le-au dat inapoi padurile care au fost rase, pentru ca nu mai au nevoie de ele. Inundatiile de anul trecut le-au luat casele, animalele, tot ce aveau. Mai mult, muntii au luat-o din loc, in urma alunecarilor de teren. Nu mai exista perdea de copaci care sa protejeze casele oamenilor.
Muntii Neamtului, vaca de muls a lui Tarata
Judetul Neamt, inconjurat de munti, a fost o alta vaca de muls pentru gaterele firmelor protejate in special de fosta putere. In topul oamenilor de afaceri care au profitat din plin de bogatia naturala din zona si care au contribuit la dezechilibrul ecologic este fostul deputat PSD Culita Tarata. Acesta a taiat padurile din Neamt si nici macar nu a platit. Firmele acestuia aveau anul trecut datorii de zeci de miliarde de lei la Directia Silvica Neamt. Anul trecut erau pe rol 17 dosare pentru recuperarea creantelor lui Tarata. „Grupul de firme Tarata a detinut monopolul achizitionarii cherestelei produse de Directia Silvica Piatra Neamt prin cumpararea celei mai mari cantitati de lemn, la preturi mici si intr-un mediu neconcurential, dezavantajos pentru directia silvica”, se arata anul trecut intr-o nota a Corpului de Control al Ministerului Agriculturii.
Totodata, intr-o alta ancheta a Ministerului Apelor, se spunea ca „valorificarea cherestelei pentru export produse de Directia Silvica Neamt s-a facut in mare masura prin grupul de societati patronate si conduse de Culita Tarata, var cu directorul Romsilva Neamt, Rusu Costache (n.r. – fost director), iar in anii 1995, 1996 chiar in totalitate prin acest grup de societati”.
Un alt raport al sefului de Control al Guvernului din 1998 – Ovidiu Grecea – vorbeste despre faptul ca „Tarata a incheiat contracte dezavantajoase pentru Directia Silvica Neamt prin care masa lemnoasa era trecuta de la o firma la alta. Sunt nereguli si ilegalitati privind intocmirea documentelor ce au stat la baza vanzarii de cherestea prin societatile grupului Tarata”.
Tot in judetul Neamt, in comuna Tarcau, locuitorii semnalau anul trecut ca pe platoul Tambeni zeci de hectare au fost taiate. Cetatenii reclama faptul ca in urma taierilor se pot provoca alunecari de teren. Vinovata de aceasta situatie este firma Aditrans SRL, care exploata masa lemnoasa si care ar fi distrus drumul comunal.
Muntii Vrancei, jumuliti de Oprisan & compania
De asemenea, si Muntii Vrancei au fost jumuliti de paduri. Rezultatul: inundatii masive anul trecut, care au acoperit sate intregi. Localitatea Vadu Rosca a fost rasa de pe fata pamantului. Vinovati pentru dezastrul ecologic provocat de taierile ilegale de padure sunt pesedistii Marian Oprisan, presedintele consiliului judetean Vrancea, Mircea Diaconu, vicepresedintele consiliului judetean, dar si primarii – tot de la PSD – din localitatile Valea Milcovului, Zabalei, Susitei.
