După ce a reorganizat Direcţia pentru Protecţia Copilului, Ministerul Muncii a uitat să scrie în Ordonanţa de Urgenţă cine se va ocupa de domeniul violenţei domestice, susţine societatea civilă. Acest lucru, în contextul în care cel puţin 15% dintre românce au fost bătute cel puţin o dată de partenerul lor, iar în 14 judeţe nu există adăposturi pentru victimele violenţei domestice.
În replică, Ministerul precizează, pentru România Liberă, că fenomenul violenţei domestice este o prioritate pentru autorităţi şi că va fi gestionat de recent-înfiinţatul Departament pentru Egalitate de Şanse, deşi, până în prezent, în lege nu există o precizare în acest sens.
20 de organizaţii neguvernamentale din domeniul protecţiei drepturilor omului atrag atenţia, într-o scrisoare deschisă, că, după ce a înfiinţat Autoritatea pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, prin OUG 11/2014, Ministerul Muncii a ”uitat” să specifice cine se va ocupa gestionarea fenomenului violenţei în familie şi cine va implementa Strategia Naţională pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie.
”Cu privire la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie se descriu detaliat în text funcţiile acesteia în Art.5, alineatul (3) lit.a – d şi atribuţiile acesteia în Art.5, alineatul (7) lit.a – ff. Am constatat că între aceste atribuţii şi funcţii nu se regăsesc cele privitoare la prevenirea şi combaterea fenomenului violenţei în familie. Nu putem crede că un fenomen complex reglementat de o lege specială – Legea 217/2003 Republicată – şi de Strategia Naţională pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie – HG 1156 din 2012 – pot fi acoperite de Art.5, alineat (14), respectiv: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie se substituie în toate drepturile şi obligaţiile care decurg din acte normative, contracte, convenţii, înţelegeri, protocoalele, memorandumuri şi acorduri în care Oficiul Român pentru Adopţii şi Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice prin Direcţia protecţia copilului sunt părţi, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, inclusiv în litigiile aferente activităţilor acestora”, arată ONG-urile în scrisoarea deschisă.
Pe de altă parte, Ministerul a arătat că domeniul violenţei va fi gestionat de Departamentul pentru Egalitate de Şanse: ”Îi asigurăm pe toţi reprezentanţii societăţii civile că Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice nu va ignora îndeplinirea nici uneia din atribuţiile ce îi revin prin Legile speciale. Toată activitatea şi toate demersurile necesare pentru prevenirea şi combaterea fenomenului violenţei în familie se vor afla sub coordonarea Departamentului pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi şi vor constitui o prioritate absolută a acestuia”.
Recent, Ministerul Muncii a desfiinţat, prin OUG 11/2014, Direcţia Protecţia Copilului, care avea în atribuţie şi combaterea violenţei în familie, şi a înfiinţat Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, în care, însă, nu se menţionează şi domeniul violenţei domestice, au atras atenţia ONG-urile.
Ministerul anunţă cursuri pentru specialişti şi o campanie
În prezent, Direcţia Protecţia Copilului vrea să obţină fonduri nerambursabile pentru formarea a 400 de specialişti care să lucreze cu victimele violenţei domestice şi pentru demararea unei campanii de conştientizare a violenţei în familie.
De cursuri vor beneficia poliţişti, asistenţi sociali, ONG-uri şi autorităţile locale, susţine Ministerul Muncii.
Radiografia violenţei domestice în România
În România, în 14 judeţe nu există adăposturi în regim de urgenţă pentru victimele violenţei domestice, lucru care descurajează victimele să iasă din situaţia violentă, iar sub 50% din dosarele pentru obţinerea unui ordin de protecţie au fost respinse de judecători, arată cel mai recent studiu naţional efectuat de organizaţia Transcena, care se ocupă de promovarea drepturilor femeilor din România.
Citeşte şi: Proteste de Ziua pentru Eliminarea Violenţei. Feministele cer ca violatorii să fie cercetaţi în arest
Totodată, din 2012 până în septembrie 2013, au fost înregistrate 139.000 de apeluri la 112 care reclamă cazuri de violenţă domestică, iar, de la intrarea în vigoare a legii care permite emiterea ordinelor de restricţie (cerute în proporţie de 91% de femei), au fost emise peste 2.500. În plus, în adăposturile din ţară au fost primite peste 1.300 de femei.
În acest context, atrage atenţia preşedinta organizaţiei Transcena, Mihaela Săsărman, nu mai există instrumente pentru a garanta siguranţa femeilor în familie şi victimele nu primesc sprijin pentru a-şi asigura independenţa.
Româncele cred că violenţa e răspândită, dar nu ştiu că există o lege care le apără
Cel puţin 15% dintre femeile din România au fost bătute de partenerul lor, iar 3% au fost agresate sexual de iubit sau soţ, arată o cercetare efectuată Agenţia europeană pentru Drepturi Fundamentale (FRA) şi dată publicităţii anul acesta.
Citeşte şi: Violenţa asupra femeilor: Statul, acuzat de neglijenţă şi dezinteres
23% dintre femeile sub 15 ani şi 31,5% din femeile peste 15 ani au fost hărţuite măcar o dată în viaţă, iar 23% au fost agresate sexual. În plus, numai 17% dintre românce au apelat la Poliţie în urma unui conflict domestic şi doar 1/% la serviciile sociale, faţă de media europeană de 33%.
77% dintre femeile din România consideră că violenţa domestică este răspîndită şi foarte răspândită, însă numai 47% dintre ele ştiu că există o lege care sancţionează violenţa domestică.
Citeşte şi: VIDEO. Taxi şi Mihaela Rădulescu luptă împotriva violenţei asupra femeilor
La nivel european, 12% dintre respondente, adică aproximativ 21 de milioane de femei, au fost supuse unei forme de abuz sexual înainte de a împlini vârsta de 15 ani, iar una din 20 de femei de peste 15 ani a fost violată. Totuşi, atrage atenţia FRA, procentul femeilor violate ar putea fi mai mare de 5%, pentru că în unele jurisdicţii din UE, definiţia juridică a violului merge dincolode cerinţa ca agresorul să folosească forţa fizică.
În plus, jumătate din femeile din Uniunea Europeană spun că evită anumite situaţii sau locuri de teamă că vor fi agresate fizic sau sexual.
Astfel, 5% dintre femeile din ţările UE (adică nouă milioane) au fost hărţuite în ultimul an – jigniri şi ameninţări la telefon, urmărite până acasă, pe stradă sau la locul de muncă de un bărbat.
Mai mult, 13 milioane de femei au fost bătute de partener în ultimul an, adică 7% dintre femeile cu vârste cuprinse între 18 şi 74 de ani, arată cercetarea FRA.
