Tribunalul Bucureşti l-a arestat pe seful Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă Silviu Bian pentru 29 de zile pentru luare de mită, un fel de taxă de protecţie ce ar fi fost plătita de funcţionarii din structura filialei de la Raşnov pentru a obţine banii necesari cofinanţării proiectelor europene in domeniul dezvoltării resurselor umane.
Filmul flagrantului:
Potrivit probelor, la data de 15 octombrie Silviu Bian s-a deplasat la filiala ANOFM din Raşnov, in urma invitaţiei şefului local al instituţiei, Ristea Cristache, care işi sărbătorea ziua de naştere. In sediul instituţiei din Raşnov, Bian a primit o sacoşă in care erau sticle cu alcool şi plicul cu 82.000 de lei in bancnote iinscriptionate. Scena primirii sacoşei a fost filmată şi constituie probă. La ieşirea din sediu, Bian a fost preluat de anchetatori, care au găsit asupra sa banii inscripţionati.
Cum s-a pregătit flagrantul
DNA s-ar fi autosesizat la data de 5 septembrie, anul acesta, in urma unor informaţii primite de la un serviciu secret. După circa o săptămana de monitorizări ( interceptări ale unor convorbiri telefonice), l-ar fi chemat la sediul DNA pe Ristea Cristache, directorul filialei ANOFM Raşnov, care a formulat autodenunţ.
La data de 17 septembrie Ristea Cristache s-a intalnit cu Silviu Bian pentru a-i da o sacoşă in care , pe langă o sticla de alcool, ar fi fost un plic ce conţinea 22.000 de euro şi 19.000 lei. Intalnirea a fost monitorizată audio-video. Atunci nu s-a realizat flagrantul pentru a se stabili dacă infracţiunea este continuată, adică sa se stabilească dacă primirea banilor reprezintă un obicei al sefului ANOF, Silviu Bian. Flagrantul s-a realizat la următoarea intalnire din 15 octombrie, cand ar fi fost fost remisă următoarea rată din taxa de protecţie. Intre cele două acţiuni (17 septembrie-15octombrie) au fost interceptate convorbiri ce ar reprezentă probe ale coruptiei.
Cum se apără Bian
Silviu Bian susţine ca obişnuia să primească in dar sticle de bauturi şi cafea, dar nu bani. De asemenea, a susţinut că nu a ştiut că in sacoşă ar fi şi bani. El a negat că, in septembrie, in sacoşa primită de la Ristea Cristache ar fi găsit, pe langa sticla de alcool, sumele de 22.000 de euro şi 19.000 de lei.
De ce a cerut DNA arestarea
Procurorii anticorupţie au solicitat arestarea preventivă deoarece faptele de corupţie in formă continuată săvarşite de un sef de institutie cu rang de secretar de stat reprezintă grave pericole la adresa ordinii sociale, că arestarea se impune pentru a se demonstra că sunt pedepsite astfel de fapte; ca lăsarea in libertate ar genera o reacţie negativă a opiniei publice care ar percepe că astfel de fapte de corupţie ar fi incurajate prin nesancţionare şi că arestarea se impune deoarece astfel de fapte se pedepsesc cu inchisoare mai mare de patru ani ( pedeapsa maximă dată pentru săvarşirea in formă continuată a coruptiei se pedepsdeşte cu 12 ani inchisoare).
Motivele arestării
Magistraţii Tribunalului Bucureşti au dispus arestarea preventivă a sefului ANOFM, Silviu Bian, deoarece acesta reprezintă un pericol pentru ordinea publică şi ar putea obstrucţiona infăptuirea actului de justiţie prin presiunile pe care le-ar putea face asupra martorilor şi victimelor sale. Lăsarea in libertate a lui Bian ar fi fost percepută de opinia publică din Romania şi din ţări UE drept o incurajare a unor astfel de practici, susţin magistraţii.
Procentul din banii alocati proiectelor, obiceiul guvernanţilor indiferent de culoarea politică
Nu este prima dată cand un inalt functionar, pus şef de instituţie pe criterii politice, a fost prins luand mita ( taxa de protecţie) pentru menţinerea pe o funcţie sau pentru finanţarea cu bani publici a unor proiecte. „Taxa” era pretinsă ca bani pentru partid. In realitate, banii erau „impărţiţi in trei : o parte din banii ajungea la partid, altă parte la lideri politici care puteau impune o persoană pe funcţie de conducere şi ultima parte rămanea in portofelul şefului de instituţie care impunea taxa de protecţie. Aşa s-ar fi intamplat şi cazul inculpării fostului sef al Vămilor, Radu Mărgineanu, a fostului secretar general al Internelor Laurenţiu Mironescu sau a inculparii senatorilor PDL Dan Păsat şi Mircea Banias. Aceste practici nu datează doar de cand PDL este la guvernare, ci din primii ani postdecembrişti, după 2001 devenind practică generalizată in cadrul politicilor guvernamentale. Deosebirea dintre guvernările anterioare şi cele de după 2005 este intărirea autoritaţii şi independenţei procurorilor, ceea ce a dus, pe de o parte, la scăderea presiunilor politice asupra magistraţilor, iar pe de alta la cresterea numarului de cazuri de prinderi in flagrant si la anihilarea mai multor reţele cu susţinere politică, „abonaţi” la căpuşarea banilor publici.
Probele procurorilor: filaj , interceptări, inscrisuri, date stocate pe suport informatic
Silviu Bian a fost prins in flagrant ( filmat ) de procurorii anticorupţie sambătă, 15 octombrie, imediat după ce a primit de la funcţionarii structurilor judeţene ANOFM, prin intermediar, suma de 82.000 de lei. Banii reprezentau un procent din salariul lunar al funcţionarilor ANOFM, un fel de „taxă de protecţie a gulerelor albe”, spun surse judiciare. Funcţionarii au plătit ” taxa” din salariu şi in luna septembrie, cand au adunat şi transmis lui Bian sumele de 22.000 de euro şi 19.000 de lei, acţiune monitorizată de procurorii anticorupţie.
„Banii au fost pretinşi de către inculpatul Bian Silviu pentru ca, în calitate de ordonator principal de credite, să vireze 25% din costul proiectelor finanţate din fonduri ale Uniunii Europene şi destinate dezvoltării resurselor umane, reprezentând cofinanţarea acestora din fonduri proprii, în vederea bunei derulări a activităţii în cadrul proiectelor” motivează DNA in solicitarea arestării preventive. Probele procurorilor sunt interceptari audio-video din medii ambientale, interceptari ale unor convorbiri telefonice şi ale comunicatiilor informatice, inscrisuri, declaraţii de martori şi de făptuitori.
Profil: Bian, repetent la accesarea fondurilor europene
Silviu Bian, absolvent ASE, s-a inscris in PDL ( fost PD) in anul 2002. El a mai fost preşedinte ANOFM din partea PDL si intre anii 2005-2007. Ca şef de instituţie nu a fost capabil să facă proiecte europene poate şi pentru că impunea plata de taxă de protecţie pe proiect, spun specialiştii. Din cele peste 4,25 miliarde de euro puse la dispozie de UE, pană in 2013 pentru dezvoltarea resurselor umane, ANOFM a reuşit sa atragă, in cele 33 proiecte lansate, doar circa 7 milioane de euro. Intre proiectele lansate figurează şi cele pentru care a cerut şi primit mită, spun surse judiciare.
Scandaluri de la Ministerul Muncii
Fostul ministru Ioan Botiş este cercetat deoarece a favorizat proiecte europene unei societăti care avea sediul social la domiciliul său şi unde soţia sa era implicată. Subiect de scandal a fost intre 2005-2006 şi Aurel Teodorescu, membru PDL, fost şef al Oficiului Roman pentru Imigranţi, care ar fi orientat plasarea forţei de muncă catre firma familiei sale.
