UPDATE 3: SRI a sesizat DIICOT cu privire la subminarea economiei naţionale în cazul firmei InterAgro a lui Ioan Niculae, în această cauză fiind cercetate penal 40 de persoane cu funcţii de conducere din Romgaz, Ministerul Economiei şi ANRE, au declarat, miercuri seară, pentru MEDIAFAX surse judiciare.
Potrivit surselor citate, persoanele vizate în acest caz au fost monitorizate de Serviciul Român de Informaţii (SRI), care ulterior a sesizat Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
–
UPDATE 2: 40 de persoane – funcţionari publici cu funcţii de conducere din cadrul Romgaz, Ministerului Economiei, Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energie (ANRE) şi reprezentanţi ai unei societati comerciale din municipiul Bucureşti – sunt anchetate în acest dosar, arată un comunicat al DIICOT.
Acţiunile acestora au produs un prejudiciu de 126 de milioane de dolari patrimoniului Romgaz şi bugetului consolidat al statului şi au avut drept consecinţă punerea în pericol a sistemul energetic naţional. DIICOT spune că reprezentanţii Romgaz au oferit firmei societăţii comerciale cantităţi considerabile de gaze naturale, la preţuri mult diminuate faţă de cele practicate de compania de stat.
Comunicatul DIICOT mai arată că „ctivitatea infracţională a generat imposibilitatea repartizării de către SNGN ROMGAZ SA a rezervelor necesare pentru realizarea programului naţional de înmagazinare şi creşterea importului de gaze naturale, cu consecinţa punerii în pericol a Sistemul Energetic Naţional, ca ramură strategică a economiei naţionale şi subminării economiei naţionale.”
––
UPDATE: Omul de afaceri Ioan Niculae a negat acuzaţiile, spunând că nu a fost favorizat de Romgaz şi a precizat că firmele lui nu au datorii la stat.
„Noi nu am primit niciodată gaz la alt preţ decât alte companii din România. Companiile mele nu au datorii la stat. Întrebaţi-i pe procurori. Faceţi o mare eroare să daţi la o astfel de oră informaţii inexacte”, a declarat Ioan Niculae la Realitatea TV.
––
40 de persoane din fosta şi actuala conducere a companiei de stat Romgaz şi din alte instituţii ale statului sunt suspectate de procurorii de la combaterea crimei organizate de favorizarea controversatului om de afaceri Ioan Niculae, acuzaţia fiind de subminare a economiei naţionale.
În speţă, şefii societăţii ar fi semnat contracte preferenţiale cu combinatele chimice patronate de omul de afaceri amintit.
În urma acelor contracte, timp de mai mulţi ani, Nitramonia Făgăraş, InterAgro şi celelalte două societăţi producătoare de îngrăşăminte ar fi funcţionat cu gaze din producţia internă, cantităţiile fiind achiziţionate de la Romgaz. În tot acest timp, însă, populaţiei i-au fost livrate doar gaze din import, mult mai scumpe.
Surse judiciare vorbesc despre faptul că în urma anchetei procurorii ar fi descoperit că firmele miliardarului, care controlează şi echipa de fotbal Astra Ploieşti, nu ar fi avut dreptul să beneficieze de gaz la preţ prefernţial dintr-un motiv cât se poate de simplu: erau datoare la stat. România liberă a încercat să ia legătura cu preşedintele Consiliului de Administraţie de la Romgaz, Ioana Apan, însă în ciuda insistenţelor aceasta nu a răspuns la telefon.
Combinatul Azomureş, în schimb, nu a beneficiat de acelaşi tratament ca firmele lui Niculae, primind gaze doar după ce şi-a platit toate datoriile către stat.
Niculae: „Nu am ce să vă spun”
Primele contracte semnate de Ioan Niculae, prin societăţile pe care acesta le deţine cu Romgaz, au fost făcute în timpul când la conducerea Ministerului Economiei se afla liberalul Varujan Vosganian.
Din informaţiile RL, la acest moment Vosganian nu are nicio calitate în dosarul deschis la DIICOT.
Ancheta a fost demarată în anul 2010, procurorii sesizându-se din oficiu în urma informaţiilor primite de la organele de specialitate.
Timp de peste un an, personajele principale ale dosarului au fost monitorizate de anchetatori în baza unor mandate emise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a stabili exact cercul relaţional precum şi a descoperi alte informaţii.
Potrivit aceloraşi surse, în vizorul procurorilor se află persoane şi din alte ministere, nu doar din cel al Economiei.
Din informaţiile RL, o parte din cei aflaţi în vizorul DIICOT s-au prezentat în faţa procurorilor chiar între Crăciun şi Revelion pentru a afla acuzaţiile care li se duc.
Contactat de România Liberă, Ioan Niculae a refuzat să facă orice fel de comentarii: „Nu ştiu nimic. Dumneavoastră ştiţi mai bine ca mine. Nu am ce să vă spun”, după care a închis telefonul brusc. După publicarea informaţiei, omul de afaceri a declarat însă la Realitatea TV că nu a fost favorizat de Romgaz. „Noi nu am primit niciodată gaz la alt preţ decât alte companii din România. Companiile mele nu au datorii la stat. Întrebaţi-i pe procurori. Faceţi o mare eroare să daţi la o astfel de oră informaţii inexacte”, a declarat Niculae.
Ce se ştie în Ministerul Economiei
Surse din Ministerul Economiei şi Comerţului au declarat pentru România liberă că mai mulţi responsabili din conducerea ministerului au cunoştinţă despre ancheta derulată de DIICOT în care sunt implicaţi respectivii angajaţi Romgaz.
Aceleaşi surse vorbesc şi despre faptul că deocamdată nimeni nu va fi destituit din funcţie.
România Liberă a dezvăluit de curând faptul că Ioan Niculae, patronul grupului InterAgro, a fost în ultimii cinci ani unul dintre principalii beneficiari ai facilităţilor la achiziţia de gaze naturale pentru combinatele de îngrăşăminte pe care le controlează.
În plus, companiile din grup au acumulat datorii restante de peste 350 milioane lei către Romgaz – ceea ce a însemnat o subvenţie mascată suplimentară pentru afacerile private ale afaceristului. Totuşi, un război tăcut a fost declanşat în acest an între autorităţi şi afaceristul Ioan Niculae.
Guvernul a exclus firmele din grupul InterAgro de la facilităţile pentru preţul gazelor.
Document guvernamental: populaţia a fost dezavantajată
O analiză a Ministerului Economiei, din octombrie 2010, arăta că ajutorul dat producătorilor de îngrăşăminte îi afectează în special populaţia.
Efectul facilităţilor: creşterea ponderii importurilor în coşul gazelor vândute şi un preţ final mai mare pentru populaţie.
Totdată, ajutoarele acordate celor câteva companii creau dificultăţi în realizarea programului de înmagazinare a gazelor provenite din producţia internă, iar diferenţele trebuiau acoperite din import, tot la costuri mai ridicate.
Ca atare, ministrul Economiei, Ion Ariton, a propus Executivului să nu mai prelungească facilităţile de după 31 octombrie 2010.
Opt luni mai târziu, Guvernul, la presiunea FMI, inversează raporturile: populaţia primeşte un preţ mai bun, iar companiile neimplicate în producerea de energie termică achită o factură mai mare.
Momentul „Geoană”
Anul trecut, DNA l-a prins pe preşedintele PSD al Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, solicitându-i lui Ioan Niculae un milion de euro pentru campania electorală a lui Mircea Geoană din 2009.
Miliardarul a fost de acord să dea banii dacă, în condiţiile în care Geoană ar fi devenit preşedinte, ar fi primit un cuvânt de spus în numirea viitorului ministru al Economiei şi al directorilor Romgaz şi Transgaz. În dosar a mai fost audiat ca martor şi liderul PSD Viorel Hrebenciuc. Surse judiciare au declarat pentru RL că şi alţi lideri PSD ar fi în vizorul procurorilor pentru modul în care s-au strâns bani pentru campaniile electorale ale partidului.
