O piaţă estimată la câteva miliarde de euro şi aflată în plină expansiune nu aduce acum nici un leu la bugetul public. Asta pentru că încercările statului de a reglementa acest domeniu s-au materializat în legi proaste, respinse de Comisia Europeană.
Statul român nu are acces la piaţa jocurilor de noroc online. Nu deţine nici o statistică legată de numărul românilor care pariază, joacă poker sau ruletă pe internet şi, mai grav, nu încasează bani – nici de pe urma companiilor care organizează astfel de jocuri, nici a românilor care câştigă din astfel de jocuri.
800.000 de euro, rulaj pe zi din România
Piaţa pariurilor sportive din România care se desfăşoară exclusiv prin intermediul internetului a fost evaluată la 32,5 milioane de euro, ne-a precizat „bwin”, unul dintre cei mari jucători de profil din lume. Cifrele oferite de companiile de profil sunt contrazise însă de reprezentanţii autorităţilor. Potrivit unor surse RL, care au preferat să-şi păstreze anonimatul, sumele jucate sunt foarte mari. „Nu avem cifre exacte. Pot să vă spun însă, că în urmă cu trei ani, o mare companie cu sediul în Gibraltar a avut un rulaj pe pariuri sportive online numai din România într-o singură zi de sfârşit de săptămână de 800.000 de euro”. Plecând de la aceste date, putem face următorul calcul: dacă în celelalte zile ale săptămânii am considera încasările la jumătate, adică 400.000 de euro, ar însemna că un singur mare organizator de pariuri sportive ar rula aproximativ 200 milioane de euro doar din România. În acest moment, 12 platforme de pariuri sportive există în limba română, aproape toate oferind şi posibilitatea de a juca poker. Aceeaşi sursă a lăsat să se înţeleagă că sumele rulate de casele de pariuri sportive online de la jucători autohtoni ar depăşi un miliard de euro pe an.
Dincolo de aceste date, poate mai importantă este expansiunea şi potenţialul acestei pieţe. „Unibet”, considerat între primii cinci operatori de jocuri de noroc online, ne-a precizat că „numărul de utilizatori noi înregistraţi în 2010 a fost de peste 20.000 cu 14% mai mare decât în 2009. Numărul clienţilor care pariază în mod regulat a crescut cu 100%”, ne-a explicat Iulia Ilaş, Campaign Manager Unibet România.
O piaţă de miliarde de euro, în zona gri a economiei
Despre cea de-a doua componentă importantă a jocurilor online – pokerul – informaţiile oficiale sunt şi mai puţine. Cunoscătorii sunt totuşi de acord că piaţa pokerului online este mult mai „bogată” decât cea a pariurilor online. Pariorul român este interesat, în cea mai mare măsură, de fotbal, şi – în cazul ăsta – nu de toate campionatele.
Dacă la pariuri banii rămân blocaţi până când un meci sau un eveniment se termină, la poker banii pot trece într-o secundă de la un jucător la altul, dintr-un cont în altul. Se pot câştiga sau pierde sume imense într-o clipă. Surse din cadrul autorităţilor statului spun că – în acest context – nu trebuie să ne mire dacă piaţa de poker online din România ajunge să fie şi de zece ori mai mare decât cea a pariurilor. „Ca exemplu, una dintre cele mai mari platforme de poker din lume avea, la un moment dat, numai din România un rulaj de două milioane de euro pe zi. În condiţiile în care existau 400.000 de conturi româneşti. La nivel internaţional vorbim de exis¬tenţa a cinci astfel de platforme care, anual, rulează între 35 şi 50 miliarde de euro. Estimez rulajul de pe piaţa de poker autohtonă la câteva miliarde de euro.”
Posibilitatea de creştere a acestei pieţei este enormă dat fiind faptul că abia de anul trecut giganţii poker-ului online „full tilt poker” şi „pokerStars” au început o campanie agresivă de promovare în România. Transparenţa nu este punctul forte al acestor companii. „PokerStars nu va putea onora propunerea ta pentru acest material, dar, cu siguranţă, vor exista alte oportunitati în viitor”, a fost răspunsul primit de la această compania atunci când le-am cerut date referitoare la afacerea derulată în România. În acelaşi timp, „Full Tilt Poker” a promis un răspuns care nu a mai venit.
Statul, incapabil să încaseze vreun euro
Din aceste sume ameţitoare, statul român nu capătă nici un cent, pentru că legile pe care le-a dat în acest sens nu sunt aplicabile.
Comisia Europeană a respins, în două rânduri, OG 77/2009 com¬ple¬tată de OG 244/2010 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, motivând că cele două acte normative încalcă legislaţia europeană.
Prin intermediul lor, Executivul a încercat să impună organizatorilor o taxă anuală aferentă licenţei de organizare în valoare de aproximativ 25.000 de euro pentru cei care organizează pariuri online şi aproximativ 100.000 de euro pentru cei care organizează alte tipuri de jocuri de noroc online. Dacă la aceste sume mai adăugăm capitalul social foarte mare dar şi faptul că pe lângă poker şi pariuri, platformele online mai organizează şi alte jocuri de noroc, taxele pentru a intra pe piaţa românească s-ar situa între jumătate de milion şi un milion de euro pentru fiecare, ne-a precizat sursa mai sus citată.
La un calcul simplu, numai din taxa aferentă licenţei, statul ar trebui să încaseze în fiecare an o sumă totală situată între 7 şi 15 milioane de euro.
Legislaţie inaplicabilă, infrastructură ineficientă
Legile respinse de CE ar fi obligat organizatorii să-şi deschidă o filială în România. Următorul pas ar fi fost impunerea unei „taxe fixe de 5% din încasările efectiv realizate la nivelul organizatorului” aşa cum, de altfel, se prevede într-o anexă a legi. Pentru că autorităţile nu au nici un control asupra organizatorilor de jocuri online este greu de estimat la ce sumă ar fi trebuit statul să aplice acest procent. Oficial, ar fi vorba de sute de milioane de euro. Neoficial, se vorbeşte de mai multe miliarde de euro, bani rulaţi anual prin conturile jucătorilor români. Se poate aproxima, la un calcul simplu, că statul pierde prin neaplicarea legii sute de milioane de euro.
Reprezentantul „Unibet”, Iulia Ilaş, explică de ce organizatorii nu plătesc taxe în România: „activitatea majorităţii operatorilor de jocuri de noroc online din Europa se bazează pe libertatea de stabilire şi libertatea prestărilor serviciilor transfrontaliere în cadrul UE”. Un alt reprezentant care a dorit să rămână anonim a fost şi mai tranşant: „Noi nu plătim taxe către statul român pentru că avem sediul în Malta, deci funcţionam după legile malteze. Noi am deschis deja o filială într-un stat membru al UE şi nu e necesar să mai deschidem una şi la Bucureşti.”
Dacă va forţa totuşi aplicarea acestei legi, România este pasibilă de amenzi usturătoare. „În condiţiile în care statul va acţiona în judecată organizatorii jocurilor pe baza unei legi româneşti despre care Comisia European spune că nu este compatibilă cu cea europeană, atunci sigur va pierde procesul. Pentru că în instanţe, reglementarea prioritară este cea europeană”, ne-a declarat un avocat.
Atât timp cât România nu va putea face legi deştepte, nu se va putea atinge de o piaţă în plină expansiune, pierzând anual zeci, chiar sute de milioane de euro. Ministerul de Finanţe şi Comisia de supraveghere a jocurilor de noroc nu ne-au oferit nici un răspuns.
Liga lui Mitică, mai puţin interesantă decât liga lui Messi şi Lampard
Iulia Ilaş, campaign manager pentru „Unibet”, spune că majoritatea clienţilor au vârste cuprinse între 18 şi 40 de ani, iar pariurile preferate sunt din sport în următoarea ordine: fotbal, tenis, baschet, handbal şi hochei pe gheaţă.
Într-un top 5 al ligilor de fotbal pe care pariază sunt: „Premier League – Anglia”, „Primera Division- Spania”, „Liga 1 – România”, „Serie A – Italia”.
Pariurile plasate pe Liga Campionilor şi Europa League se află în topul preferinţelor, devansând jocurile plasate pe ligile naţionale de fotbal. Interesant este faptul că Unibet a consemnat o creştere cu 300% a numărul pariurilor live în ultimul an. De asemenea, numărul clienţilor care au pariat de pe telefonul mobil a crescut cu peste 1.000%. În ceea ce priveşte mizele pe care s-a pariat, nu s-a înregistrat nici o schimbare substanţială în ultimul an.
Impozitarea câştigurilor jucătorilor români, un eşec
Executivul pierde şi pentru că nu reuşeşte să impoziteze sumele de bani pe care jucătorii români le câştigă din pariuri sau poker online. Pentru a face acest lucru ar trebui ca statul să poată forţa organizatorul acestor jocuri să-i pună – într-un fel sau altul – la dispoziţie situaţia conturilor jucătorilor autohton. Lucru respins de CE.
Statul nu a înţeles că un parior sau un jucător de poker nu poate fi impozitat la fel ca un câştigător la Loterie, luând un procent din câştigul său dintr-un anumit moment. Un jucător de poker poate câştiga într-o zi 1.000 de euro, dar poate să fi pierdut 3.000 în aceeşi zi. Soluţia ar fi ca jucătorii să plătească la buget un procent dar nu din profitul obţinut la fiecare joc, ci din profitul real raportat la o perioadă mai lungă, să spunem un an. În alte condiţii, un jucător care rulează mulţi bani îşi va deschide cont într-o altă ţară şi nu va mai cădea sub incidenţa legilor autohtone, spun specialiştii în domeniu.
800.000 de euro ar fi rulajul pe zi realizat de un organizator de pariuri de la jucătorii români.
100% este creşterea clienţilor activi ai Unibet în 2010 faţă de 2009.
