» Arestarea romanului Ady Bunu in Marea Britanie, acum doua saptamani, pentru clonare de carduri si extragerea frauduloasa de bani din conturi fara acordul posesorilor cardurilor, a scos la iveala o "caracatita" de grupuri organizate, cu atributii precise.
» "Romania libera" a mers pe urmele lui Ady Bunu in orasul sau de domiciliu, Bacau, care s-a dovedit a fi o vasta pepiniera de infractori cu carduri bancare.
Romanul de 34 de ani arestat acum doua saptamani in Marea Britanie pentru clonarea de carduri bancare, Ady Bunu, este doar un "soldat" intr-o retea de infractori pe urmele careia se afla autoritatile britanice. "Soldatul" – i se mai spune si "sageata" – este individul de pe treapta de jos a grupului, cel care scoate banii din bancomat cu cardurile falsificate de altii, expunandu-se riscului de a fi prins. Persoane din lumea interlopa spun ca grupul organizat din care facea parte si Bunu este condus de la Bacau in retea sunt sute de oameni racolati din tot judetul. Ultimii arestati pentru fraude cu carduri, acum doua saptamani, sunt tot din Bacau si actionau in Romania si Germania. Din acelasi oras erau si 24 de membri ai unei retele anihilate in capitala Tunisiei in luna martie. Asa cum Valcea a devenit celebra in toata lumea pentru pepiniera de hackeri, Bacaul pare a fi devenit cuibul falsificatorilor de carduri.
Arestarea bacauanului Ady Bunu in Marea Britanie pentru clonare de carduri bancare ar fi ramas o stire ca oricare alta daca el n-ar fi trimis rudelor din Bacau fotografii cu baietelul sau de 9 luni scaldandu-se intr-un morman de bancnote. Poza a facut inconjurul lumii si l-a facut pe "soldatul" Ady celebru. Numele lui complet este Ady Dorel Cristinel Bunu si folosea in Marea Britanie o serie de acte de identitate false pe numele Mircea Fanica Dimitriu, a precizat pentru "Romania libera" Paul Bayes, functionar al Curtii de Justitie Hull Crown Court, care l-a judecat si condamnat pe Ady la 5 ani de inchisoare pentru clonarea de carduri si utilizarea frauduloasa a acestora.
Ady Dorel Cristinel Bunu a intrat prima data in Marea Britanie in 2004, iar de atunci a tot iesit din tara si s-a intors, ne-a spus ofiterul de presa al politiei din Humberside, Gemma Bell. Prima problema in care a fost implicat, legat de ATM-uri, a fost in iulie 2007, cand a intrat in atentia Politiei din Humberside. Investigatia in ce-l priveste pe Ady Bunu a inceput insa abia in septembrie. Ambasada Romaniei la Londra a fost informata de autoritatile britanice despre cazul lui Bunu. Oficial, spune Gemma Bell, Ady nu avea loc de munca.
Avocatul care l-a aparat in proces, de la casa de avocatura John Robinson & Co, Kingston House, a refuzat sa dea orice declaratie in legatura cu cazul Bunu. Judecatorul John Swanson, de la Hull Crown Court, a precizat insa ca Ady a recunoscut ca se face vinovat de furturi, dar a negat ca ar face parte dintr-o retea organizata.
Politistii britanici nu au reusit sa o gaseasca pe sotia lui Ady si nici pe partenerul cu care acesta "lucra", bacauanul Florin Palade, pe care politistii din Humberside il banuiesc ca a reusit sa paraseasca tara.
Ady Bunu provine dintr-o familie simpla, ca aproape toate "sagetile". Locuia la bloc, intr-un cartier muncitoresc al Bacaului, impreuna cu parintii, cu fratele si sora sa. Vecinii spun ca "sunt baieti la locul lor, cuminti, nu fura, n-au facut niciodata probleme", ca pe Ady l-au vazut ultima oara pe la inceputul lunii iulie si ca inainte sa plece nu avea serviciu. Cunoscuti de-ai lui din lumea interlopa bacauana spun ca Ady Bunu, impreuna cu alte persoane, ar fi deschis, prin 1997-1998, "o agentie cu dame de companie".
Cu mai multi ani in urma parintii lui Ady s-au despartit. Mama lui, Maricica, a plecat in strainatate, unde se afla acum si ceilalti doi copii, iar tatal lui, Spirache Bunu, a ramas la apartamentul din Bacau, este administratorul blocului si creste porumbei. A refuzat vehement orice dialog cu presa: "Ce sa vorbim? Nu ma intereseaza! N-am ce discuta cu voi, scarbelor!". O vecina s-a dovedit mai cooperanta: "Ady a tot fost plecat, din 2004 sau 2005, prin strainatate, dar venea destul de des acasa. Nu stiu in ce tari se ducea, dar era un baiat cuminte".
Surse din Primaria Bacau spun ca Ady Bunu are buletinul expirat din 2007, dar ca parintii sai, Maricica si Spirache Bunu, si-au innoit buletinele in 2005, iar femeia are in buletin tot adresa de la bloc.
Manual de clonat carduri
Pe masura ce autoritatile imbunatatesc cardurile bancare cu noi si noi elemente de siguranta pentru a impiedica fraudarea lor, falsificatorii descopera alte si alte metode de a "fura" datele confidentiale pentru a le clona, explica un bacauan din lumea interlopa, care a dorit sa-i protejam identitatea. Il vom numi Mihai.
"Soldatii" sau "sagetile" sunt racolati dintre cei foarte tineri si cu o situatie financiara precara, "ca sa le sticleasca ochii cand se trezesc cu 2.000-3.000 de euro in mana". Daca sunt fete, e si mai bine, pentru ca dau mai putin de banuit, iar daca sunt minori, e cu atat mai bine, ca nu pot face inchisoare daca sunt prinsi, spune Mihai. Un aspect important este ca niciodata nu pleaca impreuna in strainatate. "Pleaca pe rand, ca sa nu dea de banuit si ca sa fie mai greu de depistat legaturile dintre ei."
Grupul este foarte bine organizat: unii falsifica fetele bancomatelor, unii se duc si le monteaza, unii monteaza "gura" falsa prin care se introduce cardul, altii monteaza banda neagra cu "ochiul" care filmeaza PIN-ul in timp ce datele personale ale posesorului de card se imprima pe o banda magnetica, insira Mihai atributiile unei parti dintre membrii retelei. "Ochiul" este, de obicei, o camera video de la telefoanele mobile, care inregistreaza, timp de cateva ore, ce taste foloseste victima la ATM. Mai departe, sunt altii care stiu codurile pentru descarcarea datelor furate de pe carduri si le pun pe CD-uri sau DVD-uri, altii le imprima pe carduri virgine, altii se duc sa scoata banii din ATM-uri.
Au inceput clonand carduri pe internet, ca luau datele de la firme, stie un alt interlop din Bacau. Acum cei prinsi in Germania si in Marea Britanie plecasera cu aparatura noua. In Tunisia, in primavara, cei pe care i-au prins autoritatile foloseau un tip de aparat care blocheaza cardul in bancomat. "Omul retelei, care sta la coada, vezi, Doamne, ca sa scoata si el bani, se apropie de persoana de la ATM si-i spune: «Zi-mi PIN-ul, ca ma pricep eu la astea», mestereste ceva acolo si zice apoi: «Ba, nu merge, du-te si vorbeste la banca». ala pleca si asta scotea aparatul cu card cu tot si gata". Acum, spune sursa, "lucreaza cu DVD-uri si iau toate datele, cloneaza direct". "Problema e ca in Anglia incepusera sa puna niste cipuri la carduri si nu se mai putea sa scoti bani de la ATM cu cardul inscriptionat de tine, ca n-avea cipul. De-aia se duceau prin Tunisia cu ele." Mai nou, falsificatorii de carduri au gasit o metoda sa fraudeze si cipurile.
Un alt personaj bacauan care cunoaste indeaproape lumea interlopa spune ca "sunt doi calculatoristi care de patru ani numai asta fac: cauta metode de fraudare cu ajutorul cardurilor".
Odata intrat int-o retea organizata, cu greu reusesti sa te retragi, povesteste acesta. Un tanar de 21 de ani care a facut parte dintr-un astfel de grup infractional ne-a povestit ca a fost racolat inca de cand era clasa a VIII-a, pe care nici n-a mai terminat-o: "Eu eram «soldat», imi dadeau carduri si ma trimiteau in Olanda, in Egipt, in Belgia… Cand m-au trimis o data mi-a zis unul: «Iti dau 3.000 de euro daca faci asta». Mi i-a dat, dar mi-a luat pasaportul cand am ajuns acolo. Cineva m-a invatat sa declar pasaportul pierdut la ambasada si asa
m-am intors in tara".
Cu "pisica" la bancomat
Membrii retelelor de falsificatori folosesc un limbaj codificat. De exemplu, aparatul fals prin care se trece cardul cand se efectueaza tranzactii financiare se numeste "motan", gura falsa prin care se introduce cardul in bancomat se numeste "pisica". "Instrumentele de fraudare a cardurilor se iau de afara", spune un alt interlop. "Cheltuiesti 10.000-11.000 de euro ca sa cumperi astea, dar scoti multi bani dup-aia." si chiar daca te prinde, merita sa stai cativa ani la puscarie pentru cateva milioane de euro, considera el.
Ultimele arestari ale unor bacauani dintr-o retea de falsificatori de carduri, care si extrageau sume uriase de pe cardurile clonate, au avut loc acum doua saptamani. sase persoane care operau in Germania, Olanda, Italia si Romania au fost retinute dupa ce serviciile bacauane ale DIICOT si ale Brigazii de Combatere a Criminalitatii Organizate (BCCO) s-au ocupat de urmarirea acestora. Printre alte materiale cu privire la acest dosar, exista si incheierea sedintei din 19 iulie 2008 de la Sectia Penala a Tribunalului Bacau. Documentul reconstituie modul in care au actionat cei sase si o parte dintre complicii lor: cuprinde transcrierea inregistrarii unor convorbiri telefonice intre membrii gruparii. Inculpatul R.G., "dupa ce a achizitionat din Romania aparatura de skimming, s-a deplasat in Germania, unde in urma fraudarii bancomatelor a obtinut datele unor carduri bancare".
Le-a trimis prin SMS sotiei sale, R.C., iar aceasta a luat legatura cu D.C.M.:
«R.C. — Facem si noi CD-urile alea cu muzica?
D.C.M. — Da, cate ai?
R.C. — Cinci.
D.C.M. — Da’ trebuie sa-i dai banii lu’ ala.»
La randul sau, D.C.M. ia legatura cu A.C.:
«M. — Trec mai acusa pe la tine sa faci o muzica, doua?
A.C. — Da’ n-am cum in seara asta, (…) ca n-am CD-ROM-ul acasa. (…) Maine.»"
Cu cardurile astfel falsificate, scrie in document, R.C. s-a deplasat la diferite bancomate in vederea efectuarii de retrageri neautorizate de numerar, insa nu a reusit finalizarea nici unei tranzactii.
"R.C. — (…) Da’ auzi? 2-ul mi-o da afara si 1 zice «acest tip». Ce ii?
D.C.M. — Pe ce te-ai dus?
R.C. — Pe BCR.
D.C.M. — Pai de ce te-ai dus acolo pe BCR? Asa ti-o zis el?
R.C. — Nu, am incercat intai asa.
D.C.M. — Nu merge pe alea acolo. Du-te pe R, pe POST."
Intre timp, R.G. trimitea bani sotiei, "ca urmare a activitatii infractionale de skimming si falsificare de carduri bancare", scrie in incheierea sedintei.
"G. — Ce faci?
C. — Uite, ce sa fac, am iesit la plimbare, draga!
G. — Am gatat totul!
C. — Da?!
G. — S-o facut 12!
C. — Da? E bun atunci!
G. — Poate o mai fi si maine ca sa-ti pun 15.000!"
In cursul lunii mai trei dintre membrii gruparii au hotarat sa puna fiecare cate 5.000 de euro, se arata in documentul amintit, pentru a cumpara echipamentele necesare fraudarii ATM-urilor – "gura de bancomat", "ochiul", un laptop pentru descarcarea datelor si memory-stick-uri. Iata o discutie importanta interceptata de organele de urmarire penala:
"M. — Am fost pana la treaba, ma intelegi? (…) Ca mi-a dat gloaba ochiul si tre’ sa plec in Olanda. Aia ma racaie. Astept sa se incarce, stii?
G. — Ai dat gloaba ochiul?
M. — Da ma, mi-a dat niste fraieri. (…) M-am dus sa mananc si i-am zis: «Ba, peste 5 minute te duci si impingi de el, ca e cald afara si se moaie banda. si se lasa de greutatea telefonului. (…) si ma duc, ca am dat si ieri acolo, intelegi?
G. — (…) Da’ cheia nu se potriveste oriunde.
M. — Peste tot. Am mers eu peste tot, am cheie ma-sa. (…) De la Doice si la P si la…
G. — (…) Avem un cioc tare smecher. E facut la strung, frate. Perfect vine. Nu mai trebuie sa deschizi, nu mai… Noi avem oamenii nostri care-l pune cu o mana, cu stanga il pune si dreapta intra si pune ochiul".
Omul din Germania al grupului, S.D.S., s-a dus si in Italia ca "sageata" si a fost prins de autoritati in flagrant, la bancomat, si retinut. Membrii din Romania ai grupului au aflat si organele de urmarire penala au interceptat convorbiri telefonice intre ei:
"M. — Ce faci?
L. — Ce sa fac, uite o vorbit Ionut cu asta si o zis ca situatia e cam grava. O zis ca le- gasit 50 de alea, le-o gasit motanul, o gasit un laptop aruncat pe fereastra. (…) Da, si o zis ca era ascultat telefonul de acolo, de mult timp. (…) Iti dai seama ca ei nu stiu de tine. Nu stiu ca tu ai scapat sau ce s-o intamplat cu tine. (…) O zis ca cazul asta e urmarit din 2007 si o zis ca la aparate… deci acuma de vreo trei, patru luni pe toata partea aia de Italia… ca la aparat cand te duci iti ia amprenta digitala si fata. Deci habar n-ai".
Intorsi in Romania, cei care erau in strainatate au luat legatura cu complicii lor din Bacau, pe care i-au trimis cu mai multe carduri falsificate sa scoata bani din ATM-uri din mai multe localitati, de la Bacau la Roman pana in Iasi, au constatat anchetatorii. "Sagetile" primeau, in general, cam 10% din suma pe care o extrageau cu cardurile falsificate, dupa cum rezulta din convorbirile interceptate purtate de doua dintre femeile din grupare.
Toate acestea, impreuna cu alte documente intocmite de organele de urmarire, au dus la arestarea preventiva a celor sase membri ai gruparii. Toti inculpatii au declarat pe loc recurs, ce urmeaza a fi judecat.