Guvernul a anunţat, în urmă cu un an, că pregăteşte înfiinţarea unei societăţi de investiţii de stat, Fondul Român de Investiţii (FRI), care să preia participaţiile minoritare deţinute de stat la 356 de companii. FRI urma să facă investiţii care să nu atingă bugetul de stat şi, implicit, să nu se depăşească deficitul. Deşi lansarea acestui proiect a fost însoţită de numeroase declaraţii entuziaste din partea guvernanţilor, la scurt timp după anunţul public, peste el s-a aşternut tăcerea. Până în luna martie a acestui an, când Emil Boc şi Adriean Videanu au anunţat intempestiv că în maximum câteva luni Fondul de Investiţii Naţional (noua denumire a FRI) va deveni funcţional. La scurt timp, presa aruncă bomba: FIN urmează să aibă şi alte două surse de finanţare – CEC Bank şi rezeva valutară a BNR. Replica ministrului Economiei, Adriean Videanu, nu întârzie să apară: „Ideea de construcţie a unui fond de investiţii prin aportul în numerar al CEC, finanţat iniţial din rezerva valutară a BNR, nu ne aparţine şi este o năstruşnicie care circulă prin anumite medii”. Cum ar veni, presa a minţit. Iniţiatorii proiectului de lege privind înfiinţarea şi funcţionarea fondului de investiţii au negat astfel utilizarea rezervei valutare a BNR. Adevărul este însă altul. Proiectul de lege a ajuns la instituţiile publice implicate şi chiar se referă la utilizarea banilor din rezerva valutară. Nu este invenţia „anumitor medii”.
Publicăm în acest număr fragmente din textul proiectului de lege, precum şi punctul de vedere al specialiştilor din Ministerul Finanţelor, care au avut la îndemână tot „năstruşnicia” care circula prin „anumite medii” şi poartă numărul 508365/2009. Textul pe care îl reproducem este chiar documentul de lucru asupra căruia s-au exprimat experţii Ministerului Finanţelor. Observaţiile acestora sunt pertinente şi se referă la „regimul juridic al CEC Bank în viitorul fond de investiţii”. Parcă Videanu zicea că „aportul în numerar al CEC este o năstruşnicie”, nu?!
Cel mai important: printre observaţiile experţilor Ministerului de Finanţe se numără şi una referitoare la rezerva valutară a băncii, cerând eliminarea alineatului 1 al art. 5, care există în varianta reprodusă de noi, cea pe care n-o mai recunosc iniţiatorii legii.
Observaţiile referitoare la art. 5, al. 1 şi 3, art. 11, al. 1, se suprapun exact peste textul proiectului de lege.
Să analizăm:
Proiectul de lege privind înfiinţarea şi funcţionarea Fondului Român de Investiţii este însoţit şi de un Memorandum care încearcă să argumenteze necesitatea unui astfel de fond (suveran) şi sursele de finanţare. Să reţinem că în Memorandum se menţionează că FRI va gestiona un portofoliu DIVERSIFICAT de active financiare.
Rămâi împietrit însă când citeşti următoarea prevedere: „În vederea creşterii gradului de lichiditate şi, totodată, de diversificare a riscului asociat portofoliului FRI, se va finanţa iniţial şi din rezerva valutară a Băncii Naţionale a României cu suma de…”. Îndoctrinarea celor care au avut în mână documentul în vederea avizării este graduală. Mai întâi se menţionează că FIN va fi finanţat „şi din rezerva valutară a BNR”, dar ceva mai jos, la capitolul „Modul de finanţare”, se scrie negru pe alb: „Sursele de finanţare ale FRI vor fi reprezentate de aporturile CEC Bank şi pentru început din rezerva valutară a BNR”. În proiectul de lege se menţionează acelaşi lucru: „Sursele de finanţare ale Fondului Român de Investiţii sunt reprezentate de aporturile CEC Bank şi suma iniţială mobilizată din rezerva valutară a Băncii Naţionale a României”. Dacă tot este implicată CEC Bank, de ce nu acordă această bancă credite de investiţii pentru proiectele de „importanţă naţională”? Simplu. N-are bani. Chiar ar trebui capitalizată. Cu ce bani? Din rezerva valutară e mai la îndemână.
Unui astfel de proiect, girat de cunoscuta tripletă, başca premierul, nu-i putea lipsi prevederea că:
Cum ar veni, Băncii Naţionale i se iau rezervele valutare şi n-are voie să întrebe cum sunt gestionaţi banii, pentru că autogestionatul FRI nu se supune controlului. Sumele ajunse în Fond pot fi jefuite nestingherit sub paravanul raţionamentului „investiţiile sunt motorul economiei”, pentru că n-are nimeni voie să-şi vâre nasul în hârtii, să vadă cum au fost „investiţi” banii, dar, mai ales, unde au ajuns în final.
Se vor risipi, ca şi până acum, în direcţii care nu aduc valoare în economie. Peste tot în lume guvernele responsabile dau socoteală pentru sumele vehiculate, dar mai ales ce destinaţii au. La noi risipirea banului public a devenit politică de stat. FRI, conform proiectului de lege, trebuie să raporteze doar anual despre activitatea sa, dar numai cu privire la destinaţia sumelor INIŢIAL alocate de GUVERN şi BNR. Fără nici un control pe parcurs, doar crezut pe cuvânt că există riscul ca nou-născutul Fond să risipească rezerva valutară a ţării. Cei care vor să „decupeze” rezerva valutară nu s-au gândit ce formulă juridică se va găsi pentru a-i lua proprietarei (BNR) banii. Acum este clar de ce oficialii noştri n-au scos un cuvinţel despre banii BNR, ci i-au tot tras cu acţiunile minoritare. Atunci când presa a aflat de adevăratul finanţator al Fondului, l-au luat pe „NU” în braţe. Ne-au împuiat capul că Fondul va pune la dispoziţie resurse financiare pentru proiecte majore ale României. Prevederea „Pachetele de acţiuni nevalorificate, reprezentând participaţii minoritare ale statului român, vor fi incluse în portofoliul FRI” se referea la nişte hârtii fără valoare care se transferă Fondului. Acum înţelegem că singurii bani reali ar fi provenit din rezerva valutară a BNR. Şi „valorificarea accelerată” a participaţiilor este o gogoriţă. Un asemenea fond are nevoie de sume considerabile, ce nu pot fi obţinute din vânzarea pachetelor minoritare. Tripleta încă mai susţinea că am avea de-a face cu un megafond de investiţii.
Aşadar, Guvernul vrea să investească banii pe care nu-i are. Este un artificiu, o şmecherie. Nu se ştie unde s-au dus alte miliarde şi miliarde, multe destinate DEZVOLTĂRII. Experimentele României cu fondurile de investiţii sunt mai curând negative.
În Memorandumul care însoţeşte acest proiect de lege este invocat cadrul de reglementare internaţional pentru fondurile suverane de investiţii. Dar nu se furnizează măcar un singur exemplu de ţară care şi-a pus la bătaie rezerva valutară oficială. Reglementările internaţionale se referă la gestionarea unui portofoliu DIVERSIFICAT de active financiare interne şi internaţionale. Dacă ne gândim că CEC Bank nu are sume disponibile pentru asemenea investiţii şi nu se aminteşte nimic despre vreun activ internaţional, este limpede că singura sursă ar fi fost rezerva valutară a BNR.
Aşadar, cine vehiculează o năstruşnicie, dle Videanu? Că doar experţii Ministerului Finanţelor n-au avut de analizat un text de viitoare lege provenind de la personae năstruşnice, ci unul venit pe cale oficială.
Observaţii ale experţilor din Ministerul Finanţelor asupra proiectului de lege
„Referitor la proiectul de lege privind înfiinţarea unui fond suveran de investiţii al statului român, numit Fondul Român de Investiţii, transmis cu adresa dvs. nr. 508365/2009, vă comunicăm următoarele propuneri şi observaţii:
Prin acest proiect de lege se propune înfiinţarea unui Fond Român de Investiţii care să funcţioneze ca o instituţie publică independentă având ca participanţi statul român, prin ministere şi alte instituţii, precum şi CEC BANK.
Din conţinutul proiectului legii nu rezultă clar modul de funcţionare a Fondului Român de Investiţii, ca instituţie publică la care urmează să deţină participaţii statul român prin alte instituţii publice.
De asemenea, nu este clar regimul juridic al CEC BANK în relaţia cu viitorul fond de investiţii. (…)
La art. 5 alin. (1) se prevede că Fondul Român de Investiţii nu se supune controlului, supravegherii şi reglementării Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare şi ale Băncii Naţionale ale României.
Având în vedere activitatea pe care ar desfăşura-o fondul, precum şi faptul că se propune finanţarea acestuia şi din rezerva valutară a Băncii Naţionale a României, apreciem că se impune eliminarea alin. (1) al art. 5.”
Legea privind înfiinţarea şi funcţionarea Fondului Român de Investiţii
ART. 1 Prin prezenta lege se reglementează înfiinţarea şi funcţionarea Fondului Român de Investiţii, modalitatea de valorificare a participaţiilor minoritare ale statului, precum şi posibilitatea de finanţare a proiectelor de importanţă naţională, ca măsură de stimulare economică.
ART. 2 (1) Din participaţiile minoritare gestionate de Statul Român, prin ministerele şi autorităţile coordonate de Guvernul României, precum şi din aportul în numerar al CEC Bank, se înfiinţează Fondul Român de Investiţii.
(2) Fondul Român de Investiţii este o instituţie publică independentă, cu personalitate juridică şi reprezintă un instrument de investiţii al Statului Român, de tipul fondurilor suverane, care se finanţează iniţial şi din rezerva valutară a Băncii Naţionale a României.
(3) Fondul Român de Investiţii este autoadministrat şi are ca participanţi Statul Român, prin ministerele şi instituţiile coordonate de Guvernul României, şi CEC Bank, instituţie de credit cu capital integral de stat. (…)
ART. 5 (1) Fondul Român de Investiţii nu se supune controlului, supravegherii şi reglementării Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare şi ale Băncii Naţionale a României. (…)
ART. 6 În înţelesul prezentului titlu, expresiile şi termenii de mai jos au următoarele semnificaţii(…):
(c) Sursele de finanţare ale Fondului Român de Investiţii sunt reprezentate de aporturile CEC Bank la constituirea Fondului şi suma iniţială mobilizată din rezerva valutară a Băncii Naţionale a României.
„FRI nu se supune controlului, supravegherii şi reglementării comisiei naţionale a valorilor mobiliare şi ale băncii naţionale a româniei.”
