» Infiintate intre 1993 si 1996, cele sase zone libere din Romania sunt pe cale sa primeasca o lovitura mortala din partea crizei mondiale. Dupa ce integrarea Romaniei in Uniunea Europeana a impus eliminarea facilitatilor fiscale existente pe teritoriul lor, zonele libere si-au pierdut serios din atractivitate. Acum, criza pare sa puna capac peste aceste probleme.
Cele sase zone libere (braila, Galati, Constanta Sud, Sulina, Giurgiu si Arad-Curtici) au aparut in perioada tulbure de la inceputul anilor ‘90 si au avut ca scopuri declarate atragerea de investitii si dezvoltarea regiunilor unde functionau. Prima zona libera, infiintata chiar in 1993, a fost cea de la Sulina, care nu a reusit sa atraga nici un investitor. A urmat in acelasi an Constanta, iar un an mai tarziu a venit randul zonelor libere din Galati si Braila. In 1996 a fost infiintata Zona Libera Giurgiu, care a avut cele mai bune performante economice. Ultima constituita, in 1999, a fost Zona Libera Arad-Curtici. La apogeul dezvoltarii acestor zone economice, in 2006, numarul companiilor atrase abia depasea cifra de 500.
Retrageri la Galati
Directoarea Administratiei Zonei Libere (AZL) Galati, Angela Ivan, a estimat ca actuala criza isi face resimtite efectele in activitatea unora dintre firmele concesionare. Astfel, producatorul de ingrasaminte chimice Arvi Agro din Letonia, care a concesionat 5 hectare pentru dezvoltarea unui centru regional de distributie, a solicitat suspendarea platilor catre AZL pe perioada crizei. In opinia Angelei Ivan, cererea este de neacceptat. Fabricantul de ambalaje Dina Medpak, care concesionase 1,4 hectare pentru ridicarea unei fabrici, este pe punctul de a renunta la concesionare pentru ca a ramas fara finantarea bancii.
AZL Galati a incheiat exercitiul financiar 2008 cu un profit brut de doar 840.000 lei, la o cifra de afaceri de 3,5 milioane lei. La acest moment, suprafata totala de 92,2 ha este ocupata in procent de 75%, fiind in derulare 18 contracte de concesionare si 22 de inchiriere a unor spatii pentru comercializare si tranzitare de marfuri. In aceasta luna vor fi organizate doua licitatii pentru adjudecarea unor suprafete.
Cea mai importanta afacere din Zona Libera Galati este asocierea dintre Enel SpA si firma Global International 2000 din Bucuresti, pentru construirea unei termocentrale ecologice, pe carbune. Investitia este cifrata la un miliard de euro si ar trebui sa inceapa in 2010, urmand ca punerea in functiune sa aiba loc in 2013. Enel SpA a realizat studiul de fezabilitate, iar Global International 2000 a concesionat 38,6 ha, pe o perioada de 49 de ani, cu posibilitatea de prelungire a concesiunii pe inca 24 de ani. Deocamdata, investitia a fost inclusa in Planul de Urbanism Zonal, urmand sa fie solicitate avizele autoritatilor de mediu din Romania, Republica Moldova si Ucraina.
Alte afaceri importante din Zona Libera Galati sunt terminalul de produse siderurgice al firmei Holding de Aceros Especiales din Spania, terminalele City Gas si Unicom Oil Terminal, societati axate pe tranzactii cu produse petroliere, dar si cea a Metaltrade, firma care se ocupa cu comercializarea produselor siderurgice. In ianuarie, firma ucraineana EPK a castigat licitatia pentru concesionarea a 6 ha de teren, pe care vrea sa dezvolte un centru de depozitare si comercializare de minereu si carbune.
Transformare in parc industrial
Gradul de ocupare a Zonei Libere Arad-Curtici este de 80%, iar investitorii au venit in aceasta arie pentru ca au beneficiat de facilitati multiple. Dupa ce aderarea Romaniei la UE a dus la anularea facilitatilor, Zona Libera Arad-Curtici a fost transferata la Consiliul Judetean Arad. In cea mai mare parte, investitorii care si-au construit hale de productie au ramas cu statutul de chiriasi.
Dupa ce a venit criza economica, firmele au vrut sa apeleze la banci pentru a-si putea continua productia. Insa pentru ca nu sunt proprietarele terenului, acestea nu pot beneficia de credite. Investitorii vor sa cumpere terenul si au inceput discutiile cu Primaria orasului Curtici, proprietara de drept a intregii suprafete din zona libera. Primarul Nicolae Aanitei spune ca ar dori sa reintre in posesia terenului si sa-l vanda firmelor care au construit pe acea suprafata.
S-ar obtine astfel o suma mare cu care localitatea si-ar putea pune in aplicare proiectele de investitii, iar firmele ar ramane la Curtici. In aceste conditii, Primaria Curtici solicita transformarea zonei libere intr-un parc industrial, in paralel cu transferarea acesteia din subordinea Consiliului Judetean Arad in cea a administratiei locale. Acest demers este sustinut si de liderul grupului PDL din Senat, Constantin Igas. "Dezvoltarea comunitatii locale depinde intr-o mare masura de agentii economici care isi desfasoara activitatea in Zona Libera Curtici, astfel incat consider de bun-simt acest demers", a declarat senatorul Igas.
Probleme la Constanta
Zona libera din Constanta Sud, care este sucursala a Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime Constanta, ocupa o suprafata totala de 470.000 metri patrati. Aici au fost incheiate 25 de contracte de concesiune, pentru o suprafata de 220.000 mp, ceea ce reprezinta un grad de ocupare de 100% din terenul dat spre concesiune.
Mai exista 50 de contracte de inchiriere pentru magazii, dar si 21 de contracte de inchiriere pentru platforme (45% grad de ocupare). Investitiile in aceasta zona sunt deja incluse in contractele incheiate. Contractele de inchiriere sunt incheiate pe un an, cele de concesiune, pe 50 de ani, iar cele pentru domeniul public, pe 50 de ani, cu posibilitate de prelungire pana in 2021. Una dintre cele mai vizibile firme care activeaza in zona libera este SC Plus Food, specializata in productia si conservarea carnii de pasare, condusa de Mircea Basescu, fratele presedintelui Romaniei. Aici ar fi trebuit sa ajunga si austriecii de la Voestalpine, care insa au anuntat ca amana investitia.
Chiriasii zonei sunt insa pe cale sa aiba probleme si de pe urma unei incurcaturi administrative. Astfel, instanta a dat dreptate comunei Agigea ca fiind administratorul zonei libere. Ca urmare, reprezentantii Primariei Agigea au anuntat ca vor demara, prin Corpul de Control al primariei, o actiune de verificare a agentilor economici din zona libera. Mai mult chiar, autorizatiile de functionare emise de Primaria Constanta vor fi percepute drept nule, iar firmele vor fi sanctionate.
Record negativ la Sulina
Zona Libera Sulina functioneaza doar cu numele. Infiintat initial de regimul comunist, in 1978, portul liber a devenit zona libera in 1993. Patrimoniul acestei zone este consistent: 175 hectare de teren amplasat pe malul Canalului Sulina, in vecinatatea fostului palat al Comisiei Europene a Dunarii, pana la Marea Neagra. Peste 5 hectare sunt platforme portuare betonate. Zona Libera Sulina mai detine un bazin portuar pentru nave maritime de 33 hectare si unul pentru nave fluviale de 5 hectare, 5 dane portuare, 5.000 metri patrati de magazii, la care se adauga o flota compusa din nave de tip remorcher-impingator, barje pentru transport marfuri, macarale plutitoare, precum si utilaje terestre de transport si pentru manipularea marfurilor pe platformele portuare. In ultimul deceniu, activitatea in portul liber Sulina a lipsit, iar Administratia Zonei Libere (AZL) Sulina s-a limitat doar la inchirierea navelor si a utilajelor navale.
AZL Sulina a fost implicata insa in mai multe scandaluri de proportii, unele dintre ele legate de activitati de contrabanda. Contrabandistii aduceau marfurile in acest port pentru a evita controalele vamale, iar dupa cateva luni le trimiteau fraudulos, cu complicitatea vamesilor si a granicerilor, spre Tulcea, Galati si Braila. Pentru aceste acte de contrabanda, documentate de Garda Financiara, nimeni nu a fost pedepsit penal.
In ultimii trei ani, AZL a devenit tinta dezvoltatorilor de parcuri eoliene care au intentionat sa obtina cele 175 de hectare de la malul marii pentru amplasarea de generatoare. Interesati de aceste afaceri au fost Energy Holding si parlamentarul liberal Ion Bazgan. Fostul director al AZL Cezar Jipa s-a opus transformarii portului in parc eolian si a scos terenul la licitatie internationala pentru atragerea unor investitii turistice. Ministrul Transporturilor din acea vreme Ludovic Orban l-a demis pe Jipa si a oprit licitatia internationala. Acum, Zona Libera Sulina este revendicata de Consiliul Judetean Tulcea, care intentioneaza sa o transforme in port turistic.
» Somaj tehnic
Angajatii celei mai profitabile zone libere, cea din Giurgiu, au fost si ei afectati de criza, fiind nevoiti sa mearga, prin rotatie, intr-o vacanta fortata. "Ca urmare a crizei economice, conducerea zonei libere a luat masura suspendarii contractelor de munca ale angajatilor pentru o luna de zile, timp in care acestia vor primi 75% din salariu", a declarat la inceputul lunii februarie, directorul Zonei Libere Giurgiu, Constantin Toma, citat de Agerpres. Masura a fost agreata de toti cei aproximativ 120 de angajati ai Administratiei Zonei Libere, carora li s-au suspendat contractele de munca pe o luna de zile, timp in care au primit doar 75% din salariu. Pentru ca activitatea in Zona Libera Giurgiu sa nu fie intrerupta, angajatii au stat acasa cu randul. Astfel, jumatate din angajati au venit la serviciu in luna ianuarie, iar cealalta jumatate – in luna februarie.