» Romania se situeaza printre tarile cu orasele cele mai sigure din Europa. Este numai una dintre concluziile surprinzatoare ale raportului despre "Criminalitate si impactul sau asupra tarilor din Balcani", care va fi prezentat astazi la Bruxelles.
» Raportul a fost realizat de Oficiul ONU pentru Droguri si Criminalitate.
El acopera tarile care participa la asa-numitul Pact de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, si anume: Albania, Bosnia, Bulgaria, Croatia, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Romania si Serbia (incluzand aici, pentru a pastra fictiunea legala, si Kosovo). Prezentarea raportului, tinut confidential pana astazi, se va face in aceasta seara, la Bruxelles, cu participarea comisarului european responsabil cu extinderea UE, Ollie Rehn, si a fostului ministru roman al Justitiei Monica Macovei, actualmente consultanta premierului Macedoniei in chestiunile legate de combaterea coruptiei. Printre concluziile acestui raport, pe care "Romania libera" l-a putut consulta, se numara si aceea ca tarile din Balcani, printre care documentul include si Romania, sunt mult mai sigure pentru simplii cetateni decat multe dintre vechile democratii occidentale. "Romania este mai sigura decat Finlanda si Elvetia", afirma raportul. Trecatorul risca mult mai mult sa fie agresat noaptea prin cartierele metropolelor occidentale decat in Bucuresti sau Belgrad.
In tarile din Balcani au loc mai putine furturi si agresiuni decat in Europa Occidentala. Raportul sugereaza unele explicatii pentru aceasta. Astfel, in Balcani urbanismul prezinta o natura diferita de cea a Europei Occidentale. Societatile estice au pastrat un important mod de viata rural, ceea ce reduce riscul provenit din promiscuitatea urbana din alte parti, precum si din violenta potentiala generata de aceasta promiscuitate. In cazul Romaniei se afirma chiar ca populatia urbana prezinta o tendinta spre diminuare. Functionarea justitiei se imbunatateste din ce in ce mai mult, standardul vietii se ridica, si Europa de Est e pe cale de a recolta toate beneficiile bunei educatii si ale existentei unei forte de lucru calificate si eficace. Raportul trece in revista o serie intreaga de avantaje mostenite de la regimul comunist: pe langa o rata a analfabetismului mult mai coborata decat in Occident, tarile foste comuniste au mai mostenit si o structura politieneasca eficace, care dupa ce a fost curatata de vechile elemente comuniste se dovedeste astazi a fi un atu. In ciuda salariilor inca mici, tarile din Balcani au o politie mai eficace decat cele din America de Sud. Albania si Croatia prezinta chiar un numar de politisti mult mai ridicat decat majoritatea tarilor occidentale.
La scara intregii Europe, diferentele sunt insa si mai mari. Astfel, daca Suedia are 188 de politisti la 100.000 locuitori, iar Romania 210, Italia are, in schimb, 561 de politisti la 100.000 locuitori, dar o tara estica, Georgia, e cea care bate toate recordurile, cu 925 de politisti la 100.000 locuitori. Tot asa, Europa de Est are mai multi procurori decat tarile vestice, iar numarul persoanelor aflate in inchisoare in asteptarea procesului este, de asemenea, mai coborat in estul Europei. Cifra omorurilor si a asasinatelor este, de asemenea, mai mica decat s-ar astepta. Pastrand proportiile, cifra crimelor nu e mai ridicata in Albania decat in Statele Unite. In Macedonia, mai putine persoane sunt omorate in fiecare an decat in Portugalia sau in Suedia. Moldova a prezentat, e drept, in 2002, cea mai ridicata cifra a crimelor din regiune, dar cu toate acestea mai putin decat in celelalte republici foste sovietice pentru care exista statistici credibile. Tot asa, se mai subliniaza faptul ca majoritatea omorurilor din regiune sunt comise fara arme de foc. Raportul mentioneaza faptul remarcabil ca "in Romania, o tara cu o populatie de 22 milioane locuitori, numai trei omoruri au fost comise prin impuscare in 2004".
Romania se apropie astfel de nivelul zero al omorurilor comise cu arme de foc, exceptia in Balcani fiind Albania, unde, in urma tulburarilor sociale din deceniul trecut, cand populatia a jefuit depozitele armatei, dar si in urma traficului intens, exista un numar enorm de arme de foc detinute ilegal.
Printre motivele care ar explica scaderea nivelului criminalitatii se mai numara si faptul ca, desi salariile in regiune raman mult mai mici decat in Occident, est-europenii nu indura totusi o saracie la limita subzistentei, cum este cazul in Africa sau in America Latina. Apoi, cu toate marile disparitati economice care au aparut dupa valul de "privatizari" salbatice, diferenta intre venituri nu este uriasa, iar mentalitatea egalitarista a comunismului continua sa functioneze. Balcanii, spun autorii raportului, nu pot fi comparati cu Africa sau America Latina, unde extrema violenta urbana este fructul direct al mizeriei si al dezinteresului sau al neputintei autoritatilor. Pragul coborat al micii criminalitati se mai explica si prin imbatranirea populatiei in Balcani. Astfel, in Africa si America de Sud, delincventa si violenta urbana sunt generate de saracia si de lipsa de viitor ale unei mase de tineri fara educatie si fara lucru. In Europa de Est insa populatia, si mai ales numarul tinerilor, se diminueaza nu numai din cauza emigratiei, dar si prin faptul ca tarile de aici prezinta cea mai coborata rata a natalitatii din lume, Bosnia si Moldova numarandu-se printre tarile in care se nasc cei mai putini copii, cu mult sub pragul de 2,1 de femeie, sub care incepe declinul numeric al unei populatii.
Desi convingator in mare, raportul nu ia in considerare un element important in calcularea criminalitatii: faptul ca un numar mare de delincventi au parasit zona studiata, mergand sa opereze in Occident. Aceasta a dus, intr-adevar, la diminuarea criminalitatii in tarile lor de origine, dar ar fi interesant de studiat situatia la nivelul intregii Europe, luand in considerare si fenomenul emigratiei, precum si modificarile sociale si economice produse astfel. Poate asta ar explica, in parte, faptul ca in Romania rata furturilor de masini este de numai 33 la 100.000, pe cand in Marea Britanie ajunge la cifra astronomica de 1.330 de masini furate la fiecare 100.000.
Autorii raportului afirma ca situatia din Balcani va continua sa se amelioreze pe masura ce regiunea iese din era demagogiei si a serviciilor secrete aliate cu lumea interlopa. Chiar daca anumite nuante ale acestui tablou foarte optimist pot fi contestate, ideea principala merita insa o reflectie aprofundata: nu exista nici un motiv structural pentru ca regiunea Balcanilor sa fie considerata un focar permanent de criminalitate.
» Raportul trece in revista o serie intreaga de avantaje mostenite de la regimul comunist: pe langa o rata a analfabetismului mult mai coborata decat in Occident, tarile foste comuniste au mai mostenit si o structura politieneasca eficace, care dupa ce a fost curatata de vechile elemente comuniste se dovedeste astazi a fi un atu.
» Raportul mentioneaza faptul remarcabil ca "in Romania, o tara cu o populatie de 22 milioane locuitori, in 2004 au fost comise numai trei omoruri prin impuscare".
» La nivel psihologic, un detaliu interesant este faptul ca, desi orasele est-europene sunt mai sigure decat cele occidentale, perceptia populara este exact inversa: mai bine de jumatate din romani si bulgari spun ca se tem sa umble noaptea prin cartierul lor, fata de o medie in Europa Occidentala de numai 24%.
» Poate asta ar explica, in parte, faptul ca in Romania rata furturilor de masini este de numai 33 la 100.000, pe cand in Marea
Britanie ajunge la cifra astronomica de 1.330 de masini furate la fiecare 100.000.
analiza
Imaginea mult prea roza care pare a rezulta din aceasta comparare a datelor e moderata totusi de unele remarce mai prudente ale autorilor raportului, cum ar fi: numarul delictelor minore raportate oficial pare mai coborat in estul decat in vestul Europei, dar asta poate fi si din pricina faptului ca in tarile foste comuniste, unde neincrederea fata de politie a supravietuit regimului comunist, multe delicte minore nici macar nu sunt aduse la cunostinta autoritatilor. La nivel psihologic, un detaliu interesant este faptul ca, desi orasele est-europene sunt mai sigure decat cele occidentale, perceptia populara este exact inversa: mai bine de jumatate din romani si bulgari spun ca se tem sa umble noaptea prin cartierul lor, fata de o medie in Europa Occidentala de numai 24%. Explicatia ar consta aici in teama indusa recent de haosul care a urmat prabusirii comunismului si de violentele care au insotit schimbarile politice si economice.
Europa de Est ramane insa o regiune de tranzit pentru traficurile de tot felul – droguri, arme, tigari si fapturi umane. Cu toate acestea, stereotipul gangsterului balcanic incepe sa se estompeze. Pana si marea criminalitate organizata, care dupa 1989 capatase un impuls urias in Europa de Est si mai ales in Balcani, pare astazi sa-si piarda din importanta. Cea mai ingrijoratoare forma luata de criminalitatea organizata ramane traficul cu droguri, in special cu heroina. Se estimeaza ca 70% din heroina care ajunge in Vest dupa ce a trecut prin Balcani provine din retelele organizate controlate de albanezi. Jumatate din heroina confiscata in Italia in 2006 provenea de la cetateni de origine etnica albaneza. O alta forma de criminalitate este traficul cu fiinte umane, in special in vederea prostitutiei. De-a lungul anilor ’90, majoritatea prostituatelor aduse din Est, multe cu forta, proveneau din Albania si Moldova. A urmat un val de femei din Romania si Bulgaria, insa din 2002 incoace, de cand a fost anulata obligativitatea vizei pentru cetatenii acestor doua tari, cifrele au devenit neclare. Totusi, faptul ca acum se poate circula liber a facut ca numarul fetelor care erau ademenite cu promisiunea unei vize si a unui loc de munca sa scada in mod considerabil. Chiar si in combaterea criminalitatii organizate, raportul acorda note foarte bune tarilor estice. Astfel, Albania, una dintre tarile cele mai sarace din Europa, a anchetat in 2003 mai multe persoane suspectate de apartenenta la grupari implicate in marea criminalitate decat Italia. Tot asa, in 2004, Romania folosea in combaterea marii criminalitati 9,9 anchetatori la 100.000 de locuitori, fata de 0,4 in Italia.
Dincolo de chestiunea inca neabordata a eficacitatii acestora, raportul remarca totusi ca nu se mai poate afirma ca statele din Balcani nu iau in serios combaterea crimei organizate. In schimb, un domeniu in care nu se remarca imbunatatiri este cel al coruptiei si al criminalitatii economice. Asadar, raportul lasa de inteles ca ar fi vorba de o tendinta dubla: pe de o parte, o scadere considerabila a micii criminalitati, combinata cu un climat securitar linistitor pentru populatie, o diminuare a importantei criminalitatii organizate; pe de alta parte, o crestere exponentiala a coruptiei si a numarului afacerilor economice dubioase. Iar aici, desigur, limita dintre actorii economici sau politici corupti si criminalitatea organizata incepe sa se estompeze.
