Serviciile secrete au anunţat că lucrările de construcţie a conductei de gaz South Stream de către companiile rusă Gazprom şi italiană Eni vor începe în decembrie. O lovitură dură pentru proiectul rival Nabucco, susţinut de Comisia Europeană, dar şi pentru independenţa energetică a Europei.
Preşedintele rus îşi urmează consecvent strategiile externe, unu fiind şi cea de monopolizare a tran-zitului gazului rusesc spre europeni. Încet dar sigur, a cooptat ţările din jurul României pentru a accepta tronsoanele conductei South Stream spre Europa Occidentală. Impunerea South Stream -după cea a Nortd Stream repre-zintă o lovitură dură dată de Putin independenţei energetice a europenilor.
Gigantul gazier rus Gazprom a anunţat marţi că a primit acordul definitiv al Ungariei pentru construirea pe solul ei a conductei de gaz South Stream, destinată să livreze gazul rusesc în Uniunea Europeană, tranzitând pe sub Marea Neagră. Ungaria devine a doua ţară care a dat ultima undă verde proiectului, două zile după Serbia. Încă din ianuarie, Gazprom anunţase că lucrările care urmau să debuteze în decembrie 2013 vor fi devansate pentru decembrie 2012, aşa cum a cerut preşedintele rus, Vladimir Putin, anul trecut, când era încă premier. În lungime de 3.600 km, gazoductul va alimenta Europa Occidentală, în special Grecia şi Italia, tranzitând sub -Marea Neagră şi prin Balcani.
Partea submarină a conductei va trece pe sub apele teritoriale turce şi va lega litoralul rus cu cel bulgar. Costul aproximativ al proiectului este evaluat la 15,5 miliarde euro, din care 10 vor fi investiţi în tronsonul submarin. Capitalul este repartizat între holdingul rus Gazprom (50%), firma italiană Eni (20%), cea germană Wintershall Holding şi cea franceză EDF, fiecare cu câte 15%. Pentru realizarea părţii terestre, Rusia a semnat contracte cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croaţia şi Austria. La începutul lunii octombrie, -Rusia a inaugurat conducta submarină Nortd Stream, care leagă Rusia de Germania, trecând pe sub Marea Baltică, ocolindu-se astfel Ucraina, opţiune dictată de dorinţa de evitare a repetării întreruperii livrărilor datorită litigiilor dintre Moscova şi Kiev.
Marţi, Gazprom a dezvăluit că a mărit programul de investiţii pentru 2012 de aproape 5 miliarde de euro la 24 miliarde euro în scopul dezvoltării „proiectelor sale prioritare”, între care South Stream.
Putin se grăbeşte
Tentativele de accelerare a proiectului conductei South Stream, susţinut de Gazprom, nu contravin regulilor europene antitrust şi de mediu, dar derutează Bruxelles-ul, potrivit unor surse europene. Comisia Europeană a declarat că nu are nici o propunere privind proiectul South Stream şi că nu este posibilă construirea de conducte de gaz fără o evaluare corectă a incidenţelor asupra mediului, aşa cum prevede legislaţia europeană. La 9 noiembrie, Sofia va semna acordul definitive cu Gazprom pentru construirea conductei South Stream pe solul bulgar, ceremonie la care va participa şi preşedintele rus, Putin. Dubutul lucrărilor este anunţat pentru iulie 2013. Traiectul se pare că a fost definitivat, dar detaliile sunt secrete şi este dificil de presupus că evaluările incidenţei asupra mediului vor fi gata într-un termen atât de scurt. Se ştie că punctul de intrare a gazoductului în Bulgaria va fi la Provadia, la 50 km de Varna, la malul Mării Negre. Experţi citaţi de societatea americană Stratfor arată că îi va fi mult mai uşor Rusiei să se dispenseze de regulile europene dacă South Stream va fi lansat înainte de martie 2013, când va intra în vigoare al treilea pachet referitor la liberalizarea pieţei de energie. Responsabili ruşi şi ai media au menţionat în mod repetat data de martie 2013 dar funcţionari ai Comisiei Europene au insistat asupra faptului că directivele asupra electricităţii şi gazului, cele două elemente principale ale pachetului, au fost transpuse în statele membre înainte de 3 martie 2011 şi sunt considerate ca intrate în vigoare.
Recent, Bruxelles-ul a cerut Gazprom să respecte regului echitabile de joc, UE reproşând gigantului rus că impune preţurile în funcţie de consideraţii politice. Este ştiut că, aflat sub protecţia Kremlinului, Gazprom este braţul forte al Moscovei, prin care puterea rusă îşi impune regulile.
Budapesta abandonează Nabucco
Grupul petrolier ungar Mol evoca acum câteva luni numeroase incertitudini legate de proiectul gazoductului Nabucco – susţinut de Comisia Europeană şi care urma să permită europenilor să reducă dependenţa de gazul rusesc – şi lăsa să se înţeleagă că s-ar putea retrage. Anunţul a intervenit două zile după ce premierul Viktor Orban menţiona la Bruxelles retragerea firmei din proiectul internaţional. Proiectul conductei Nabucco, care ar fi tranzitat şi prin România, era rivalul South Stream şi Moscova a făcut toate eforturile pentru a-l scoate de pe piaţă pentru a nu împiedica geostrategia energetică a Rusiei în Europa, unde furnizează 25% din importurile sale de gaz. Or, South Stream accentuează dependenţa faţă de gazul rusesc. Experţii susţin că în anii ce vin cooperarea energetică cu Rusia se va accentua. Pentru Rusia, parteneriatul cu Europa prezintă mai multe avantaje şi este conştientă că cererea de gaz va rămâne accentuată în această piaţă uriaşă de 500 milioane de consumatori. Majoritatea statelor sunt favorabile acestei cooperări, doar unele ţări din Est rămân ostile Moscovei, având însă o slabă influenţă.
