La începutul acestui an, Asociaţia Americană de Psihiatrie (A.P.A) a nominalizat noi forme de dependenţă pentru a fi introduse în ediţia a cincea a DSM (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders), printre care şi dependenţa de internet, şi, în particular, cea de Facebook, care are aproape 500 de milioane de membri în toată lumea.
Această reţea de socializare permite o formă de comunicare neîntreruptă, pe când e-mail-ul, spre exemplu, e limitat. De aici şi senzaţia utilizatorului că, în măsura în care nu intră frecvent pe contul său de Facebook, pierde firul şi asta îl frustrează. De asemenea, îi dă utilizatorului iluzia apropierii, proximităţii. Astea ar fi avantajele, în opinia pasionaţilor. Tot ei îi văd şi punctele slabe. Faptul că nu permite o ierarhizare a informaţiei, nu poţi discerne ce e adevărat sau nu, iar specialiştii identifică drept un posibil efect al utilizării frecvente şi scăderea capacităţii de concentrare. Altfel spus, setat la ritmul cu care se succed postările pe Facebook, te infantilizezi în viaţa reală.
Loredana Dumitraşcu apreciază despre sine că are o anumită dependenţă de Facebook, ceea ce a îndemnat-o să îşi facă şi lucrarea de dizertaţie la masterul de Psihoterapie pe care l-a urmat tocmai pe subiectul dependenţei de reţelele de socializare. Intră pe Facebook în fiecare zi şi este primul lucru pe care îl face atunci când deschide calculatorul. Are aproximativ 800 de prieteni, dintre care mulţi necunoscuţi pe care i-a adăugat în urma diverselor activităţi în reţea. În opinia sa, utilizarea Facebook îmbunătăţeşte comunicarea prin faptul că poţi păstra legătura cu persoane cunoscute aflate în alte colţuri ale lumii, dar şi cu persoane pe care în viaţa reală e puţin probabil că le-ai fi putut întâlni. În opinia tinerei, un avantaj al Facebook ar fi faptul că nu e nevoie de simultaneitate. Poţi posta ceva, te culci şi când te trezeşti găseşti reacţiile la postarea ta şi poţi continua tot aşa. Psihoterapeutul Cristiana Haica explică însă că, dacă ai foarte mulţi prieteni pe Facebook, acest fapt nu te va face un mai bun comunicator, ci, cel mult, un abil „controlor de trafic” al mesajelor virtuale, iar dacă eşti foarte dedicat acestui mod de a relaţiona, este clar că nu mai ai timp pentru comunicarea „face to face” şi vei deveni din ce în ce mai incapabil de a menţine o relaţie în lumea reală. „Regulile sunt foarte diferite în cele două lumi, iar creşterea abilităţilor de comunicare şi a frecvenţei de relaţionare în una dintre ele face ca relaţionarea în cealaltă să fie proporţional mai mică.” Psihoterapeutul mai susţine că dependenţa de internet, inclusiv cea de Facebook, se tratează ca orice adicţie, dar este foarte dificil deoarece sevrajul este destul de greu de tolerat.
Să cheltuieşti bani virtuali
Loredana joacă anumite jocuri sociale şi, implicit, are nevoie de vecini, de aceea i-a adăugat în listă. „Sunt persoane din toată lumea cu care comunic şi pe alte teme, în afara jocului. N-aş spune însă că aceste persoane pe care le-am cunoscut astfel mi-au devenit cunoştinţe şi în viaţa reală”, spune Loredana. Limita dintre dependenţă şi comunicare, crede tânăra, este stabilită în felul în care îţi afectează viaţa. Iar ei i-a afectat viaţa în sensul că a ales să-şi facă o dizertaţie pe tema asta. Dacă o zi nu are acces la internet, pe seară deja devine nerăbdătoare să vadă ce s-a mai intamplat în reţea. Cum ar descrie Loredana Farmville-ul? „E un joc calm, nu trebuie să te lupţi pentru teritoriu şi nu necesită să fii la un anumit moment în joc. De fapt, ai o gospodărie virtuală. Ideea acestui joc este să ai un anumit număr de prieteni, care să fie vecinii tăi – vecini de fermă, de plantaţie. Tu îi vizitezi, şi vizitându-i obţii puncte şi bani şi cu banii aceia îţi poţi cumpăra diverse tipuri de case, decoraţiuni, legume etc.”, explică Loredana. Satisfacţiile pe care le dă jocul sunt în opinia Loredanei faptul că ai nişte rezultate-spre exemplu s-au copt roşiile şi ai câştigat nişte bani pe care poţi apoi să-i cheltuieşti. „Iar senzaţia pe care o ai când cheltui bani într-un joc virtual este identică cu cea pe care o ai când cheltui bani în viaţa reală.” Atunci când doreşti însă ceva mai exclusivist in Farmville, cum ar fi o casă cu piscină, e nevoie să introduci în joc şi bani reali. Ea a ajuns la nivelul 41 al jocului, în prezent cea mai avansată persoană atingând nivelul 90. Tânăra spune că în perioada în care a lucrat pentru dizertaţie sau teza de doctorat a lăsat jocul deoparte, însă şi-a lăsat pământul arat, ca să nu se usuce. Loredana crede că Farmville îţi dezvoltă o anumită responsabilitate. „Spre exemplu, dacă îţi cumperi un căţel, îl cumperi cu bani virtuali, dar trebuie să intri timp de 14 zile să îi şi dai de mâncare pentru că altfel dispare.”
Căsătorie pe Facebook
Şi Cristina Al-Ali este o utilizatoare a Facebook-ului, reţea de socializare care i l-a adus aproape şi pe viitorul soţ. „Am găsit cel mai potrivit om pentru mine pe Facebook. Pur şi simplu i-am văzut din întâmplare poza, mi-a plăcut, i-am dat «Add» şi de atunci am început să vorbim. Am descoperit pe parcurs că semănăm foarte mult. În februarie 2009 ne-am găsit pe Facebook, în aprilie 2009 ne-am logodit şi am vrea să ne căsătorim anul acesta”, spune Cristina. Care sunt avantajele Facebook pentru Cristina? „Nu cred că voi mai trimite vreodată vreo poză într-un plic, spre exemplu, iar aici diferenţele cantitative sunt evidente: pe Facebook pot arăta prietenilor albume întregi. Pe de altă parte, cred că modul în care comunici acum prin intermediul acestor reţele este mult mai nuanţat, mai detaliat. Oamenii pot vedea în timp real ce articol ai citit şi ce ţi-a plăcut, ce părere ai despre diferite ştiri sau situaţii, poţi fi la curent cu noutăţile legate de toate domeniile/formaţiile/grupurile care te interesează”, susţine Cristina. Tânăra explică şi mai detaliat de ce utilizarea Facebook-ului îi vine mănuşă. „Eu sunt un om cu mici dificultăţi de comunicare şi cu vagi capacităţi de socializare. Am senzaţia că un site de genul Facebook îmi oferă un scut şi o şansă mai mare de a mă exprima ceva mai relaxat decât în viaţa reală.” Cristina a devenit rapid şi o pasionată de Farmville. „Atunci când jucam era foarte plăcut să îmi văd grânele crescând, să îmi pot aranja ferma după cum aveam chef. Era un fel de loc al meu în care abia aşteptam să ajung dimineaţa.” Psihoterapeutul contact de RL descrie dependentul de Facebook drept persoana care exagerează în utilizarea acestei reţele: fie este mai superficială în relaţiile „reale”, fie nu are timp sau dispoziţie sufletească pentru astfel de relaţii, fie este destul de nesatisfăcut de relaţiile din lumea adevărată.
„Stima de sine este mai scăzută”
Cătălin Ionete este un utilizator Facebook ceva mai rezervat. Are 170 de prieteni în listă, cu care se vede în proporţie de 80% şi în viaţa reală. „Pentru mine, faptul că oferă posibilitatea menţinerii unor relaţii care altfel s-ar dizolva, mai ales în cazul unor persoane pe care le cunoşti «pe fugă», mi se pare un avantaj. Poate uneori e prea mult sau nu am chef să scriu un e-mail -pentru un e-mail ai nevoie de o motivaţie mai «serioasă» -, dar orice fel de interacţiune pe Facebook poate avea ceva din gratuitatea unui joc şi, în general, ne place să ne jucăm. De asemenea, pe Facebook poţi să-ţi alegi cea mai bună poză sau, eventual, una prelucrată în Photoshop, în realitate tipul ăsta de management al imaginii e mai greu. Personal, un avantaj semnificativ e că pot să-mi promovez un blog nou pentru care nu am găsit altă modalitate de promovare.” Cât despre Farmville, nu joacă şi nici nu înţelege ce văd unii în jocul ăsta, nu este tentat să încerce. Una peste alta, nu găseşte însă riscuri pentru utilizarea Facebook. „Probabil doar persoanele cu o stimă scăzută de sine sunt mai predispuse pericolui de a-şi altera relaţiile din viaţa reală din cauza reţelelor de socializare”, e de părere Cătălin.
Dacă o întrebi despre viitorul Facebook-ului, Loredana este de părere că fenomenul va lua amploare. „Mă gândesc că în viitor nu vor fi doar status-uri şi poze şi mulţi oameni vor posta live. Încă nu se foloseşte opţiunea de video foarte mult. Este youtube, dar posibilitatea asta de a fi în acelaşi timp în cele două lumi – reală şi virtuală – mi se pare un lucru interesant şi de mare viitor.” Şi Cătălin Ionete consideră că Facebook va mai fi popular multă vreme. „Aş zice că vreo 5 sau 10 ani Facebook-ul va mai fi trendy, până când vreo inovaţie tehnologică o să-l pună în umbră. Dacă nu cumva Facebook va încorpora inovaţia respectivă, asigurându-şi astfel supravieţuirea.” În acelaşi timp, Cristina crede că Facebook va deveni unicul suport al vieţii noastre sociale long-distance.
„Dependenţa de Facebook, o formă de comportament online compulsiv”
Hilary Betts este unul dintre terapeuţii din Marea Britanie care tratează cazuri de dependenţă de internet, inclusiv de Facebook, în cadrul clinicii The Priory Group. Betts consideră că utilizarea excesivă a Facebook-ului poate duce la izolare, degradarea relaţiilor de familie, distrugerea carierei şi chiar la ruinare financiară.
RL: Cum aţi descrie dependenţa de Facebook, prin ce se particularizează?
Hilary Betts: Vă pot da o definiţe a dependenţei. Este o relaţie patologică cu o substanţă sau un comportament care duce la consecinţe nocive şi continuarea folosirii substanţei ori a comportamentului indiferent de aceste consecinţe. Consider dependenţa de Facebook a fi o formă de dependenţă de media şi o formă de comportament online compulsiv. Internetul oferă o arenă seducătoare pentru această dependenţă.
RL: Cum influenţează acest tip de dependenţă viaţa socială şi personală a unei persoane?
H.B.: Această dependenţă poate fi izolantă şi nonrelaţională. Poate avea consecinţe nocive asupra relaţiei persoanei respective cu propria familie. Poate distruge căsnicii, poate duce la pierderea carierei şi la ruinare financiară.
RL: Sunt femeile mai predispuse la aces tip de dependenţă decât bărbaţii?
H.B.: În opinia mea, da. Şi asta, din cauza numărului mare de femei co-dependente sau dependente de dragoste şi care simt nevoia de căldura generată de interacţiunea de pe reţelele de socializare.
RL: Cât despre copii, cât sunt ei de predispuşi la acest tip de dependenţă ?
H.B.: Copiii încep să devină dependenţi de la vârste tot mai fragede. De la substanţe cum ar fi cannabisul la gumă şi, de asemenea, la dependenţe comportamentale cum ar fi dependenţa de jocuri. Efectele pot fi: izolarea socială, anomia, interpretarea greşită a relaţiilor interumane, dificultăţi de relaţionare sau tulburări psihice.
