» "Inainte de gloria Greciei si a Romei, chiar si inainte de primele orase ale Mesopotamiei sau de templele de pe Nil, de-a lungul Vaii Dunarii, la poalele Muntilor Balcani, au trait oameni aflati cu mult inaintea vremurilor lor prin arta, tehnologie si comert." New York Times a facut recenzia primei expozitii organizate vreodata peste Atlantic cu artefacte ale culturilor preistorice din familia Cucuteni-Hamangia.
"Lumea pierduta a vechii Europe: valea Dunarii, 5000-3500 i.Chr." a fost inaugurata in urma cu o luna la Institutul de Studiere a Lumii Vechi (ISAW) de la Universitatea din New York. Peste 250 de obiecte, unele vechi de mai bine de 8.000 de ani, provenite din muzeele din Romania, Bulgaria si Republica Moldova au fost expuse pentru prima data in Statele Unite.
Preistoria, ascunsa in spatele Cortinei de Fier
Expozitia, pe care NYT o considera drept "scoaterea din obscuritate" a unei perioade importante din istoria omenirii, marcheaza primul contact direct al lumii academice si al publicului occidental cu culturile vechi din familiile Cucuteni-Hamangia-Vinca-Tripolie si precursoarele lor. Intr-un fel, pentru cercetatorii americani si cei din spatiul vestic, istoria recenta a ridicat valul de pe misterele preistoriei, pentru ca descoperirile facute in sud-estul Europei, mai ales in perioada comunista, nu au putut fi promovate dincolo de Cortina de Fier, iar exegetii occidentali au avut doar acces limitat la descoperirile colegilor lor din lagarul estic.
Pana in urma cu 20 de ani, expertii occidentali aveau la dispozitie putine obiecte din aceasta perioada a istoriei si informatii si mai putine. Obiecte ceramice din culturi inrudite – precum figurinele "zeitelor fertilitatii" descoperite si in siturile arheologice din Vest – nu tradau nimic cu privire la originea, structura sociala sau credintele care generasera obiecte atat de curioase. Civilizatia nu aparuse inca, scrisul si roata nu fusesera inventate, iar putinele artefacte, multe dintre ele ajunse in vestul european cateva sute sau mii de ani dupa aparitia lor in bazinul dunarean de jos si cel pontic, nu permiteau cercetatorilor decat sa speculeze.
Sud-estul Europei si zorii civilizatiei
Acum, la o luna de la inaugurarea expozitiei, obiectele din muzeele romanesti, moldovenesti si tezaurul descoperit la Varna, in Bulgaria, sunt considerate unele dintre cele mai pretioase dovezi cu privire la gradul de evolutie al acestor culturi, care la apogeul lor, in jurul anului 4500 i.Chr., erau "printre cele mai sofisticate si avansate tehnologic" dintre culturile umane cunoscute. Mai mult, asa cum apreciaza David W. Anthony, curatorul-invitat al expozitiei de la New York, descoperirile din Romania si Moldova, dar mai ales cele de la Varna arata ca, acum peste 6.500 de ani, aici apareau multe din semne distinctive ale civilizatiei, atat in ceea ce priveste structurarea politica a societatii, tehnologiile stapanite, cat si ideologia sau spiritualitatea acestor populatii.
"Egiptenii nu faceau cu siguranta ceramica precum aceasta", subliniaza pentru NYT Roger S. Bangall, directorul ISAW, care nu uita sa mentioneze ca "foarte multi arheologi nici nu au auzit de aceste culturi ale Vechii Europe".
Tehnica topirii cuprului folosita de oamenii culturilor din sud-estul european era una dintre cele mai avansate ale momentului, iar populatiile aveau schimburi comerciale cu semeni aflati la mii de kilometri. Mai mult, unele dintre obiectele cele mai raspandite in siturile arheologice din Bulgaria, Romania, Moldova, dar si din Ucraina sunt scoicile din specia Spondylus gaederopus, o molusca din Marea Egee, care era folosita ca simbol, accesoriu vestimentar cu conotatii spirituale sau sociale si chiar ca un fel de moneda de schimb. Pe langa statueta bine cunoscuta in Romania a "Ganditorului" de la Hamangia, catalogul de prezentare al expozitiei, realizat de prestigioasa editura a Universitatii Princetown, ofera imagini fascinante, insotite de eseuri si studii recente ale cercetatorilor de pe ambele parti ale fostei Cortine de Fier.
Este abia un inceput, insa expertii din Franta, Marea Britanie, Germania, SUA si din cele trei tari care au oferit artefactele pentru expozitia de la New York fac primele legaturi si comparatii pentru a stabili relatiile dintre culturile bine documentate ale preistoriei si antichitatii cu lumea misterioasa a culturilor danubiene din epoca prelucrarii cuprului – perioada intermediara dintre Epoca pietrei si cea a bronzului.
Setul de figurine antropomorfe de la Poduri-Dealul Ghindaru (ceramica, 4900-4750 i.Chr.). Aranjarea radiala apartine chiar membrilor culturii pre-Cucuteni si pare sa fi fost un element esential al functiei spirituale a micilor statuete. Supranumit Consiliul Zeitelor, ansamblul de figurine este considerat o manifestare a unei forme complexe a cultului fertilitatii.
Complex-macheta cu sapte figurine antropomorfe descoperit la Ghelaiesti, cultura Cucuteni (lut ars, 3700-3500 i.Chr.). Plasarea in interiorul pseudovasului apartine chiar reprezentantilor culturii Cucuteni. Pseudovasul este considerat a fi, de fapt, o macheta stilizata a unei case sau templu, figurinele fiind fie reprezentari ale membrilor familiei, fie zeitati.
Bratari taiate din cochilia molustei Spondylus gaederopus (foto dreapta) descoperite la Hamangia, Cernavoda (scoica, 5000-4600 i.Chr.). Prezenta obiectelor taiate din cochilia scoicii din Marea Egee pe malurile Marii Negre si mai departe inspre nord denota legaturile comerciale si contactele intense intre populatiile din bazinul dunarean de jos si locuitorii peninsulei grecesti si coastele Adriaticii. Producerea, venerarea si schimburile cu obiecte fabricate din cochilia de Spondylus sunt larg raspandite in multe epoci si pe spatii geografice extinse din Europa. Un amanunt curios: o subspecie a aceleiasi moluste – Spondylus princeps, endemica in Oceanul Pacific – era folosita in America pre-columbiana ca ofranda pentru zei, iar in insulele vestice ale Pacificului era pana de curand un ornament-simbol de putere.
Carlig de pescuit cultura Cucuteni (cupru, circa 3000 i.Chr.). Desi cultivau un numar limitat de plante cerealiere, fructe, vita-de-vie sau plante industrial-halucinogene, precum canepa salbatica, vanatoarea si pescuitul, continuau sa reprezinte unul din modurile de asigurare a aportului de proteine. Oamenii culturii Cucuteni domesticisera cainele, capra, oaia si vaca, insa numarul de animale era limitat. La vanatoare erau folosite arcul si sageata, sulita si bata. Pescuitul necesita insa ceva mai multa finete. Abilitatile si tehnologiile de prelucrare a cuprului la un nivel de puritate ridicat au permis oamenilor din cultura Cucuteni inlocuirea carligelor de pescuit fabricate din scoici, oase de animale sau lemn cu carligele din cupru. Cu exeptia catorva mici detalii, forma acestei ustensile nu s-a modificat substantial in ultimii 5.000 de ani.
