Depresiile, tulburările anxioase şi cele de personalitate sunt printre cele mai întâlnite boli psihice la români, în directă legătură cu criza economic-socială, sărăcia şi lipsa modelelor pentru tineri. În ultimii ani, tot mai mulţi copii şi adolescenţi au astfel de probleme.
„Sunt un băiat de 18 ani şi postez în legătura cu depresia. Am avut o perioadă în care chiar m-am simţit bine dar acum a venit vacanţa şi simt că toate stările alea de neputinţă, apatie, dezinteres şi ‘îngheţ’ al sufletului revin. Am senzaţia că mă pierd pe mine însumi. Mă simt ca şi cum sufletul şi mintea se acoperă cu o crustă“, scria recent un tânăr pe un forum. Astfel de mărturii s-au înmulţit în ultimii ani şi vârsta celor afectaţi a scăzut, potrivit studiilor şi declaraţiilor psihiatrilor români.
O cercetare din 2009 – „Studiu privind sănătatea mentală din România“ – coordonată de mai mulţi medici psihiatri români şi publicată în revista „Management în sănătate“, arată că aproximativ o optime dintre români suferă de-a lungul vieţii de cel puţin o tulburare mentală, având debutul de obicei în adolescenţă sau la începutul maturităţii. Oamenii sunt oameni peste tot, spun psihiatrii, dar intervin factori locali, precum criza economică, şomajul, relaţiile familiale, modelele culturale, astfel fiind posibilă identificarea unor aspecte specifice fiecărei ţări.
România stă însă extrem de prost la capitolul cifre şi studii despre prevalenţa bolilor psihice. Nu există un registru al bolnavilor psihici din România, după cum nu există nici un sistem centralizat în care medicii să raporteze pacienţii. Cauzele principale sunt lipsa banilor, pentru că studiile epidemiologice sunt foarte costisitoare, precum şi lipsa mâinii de lucru şi necesitarea unor măsuri de securitate crescute.
Cu toate acestea, specialiştii contactaţi de România liberă au conturat un tablou al bolilor psihice din ţara noastră. Astfel, tulburările anxioase, depresiile şi abuzul de alcool în rândul românilor au crescut în ultimii ani. De asemenea, copiii şi adolescenţii suferă din ce în ce mai des de depresie şi tulburări de personalitate, dar şi de tulburări şi de nutriţie.
Când depresia ne ocupă tot timpul
Flagelul depresiei a luat proporţii în toată lumea, spun şi specialiştii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care avertizează că această afecţiune este mai des întâlnită decât cancerul sau SIDA şi că, în câţiva ani, va fi pe locul doi în topul bolilor care fac cele mai multe victime.
Numărul depresivilor a crescut şi în România, mai ales pe fondul crizei economice.
„Evenimentele negative de viaţă din jurul nostru se amplifică şi persistă. Adică o criză economică, o criză socială, şomaj, divorţuri, copii abandonaţi de părinţi care pleacă să muncească în afară. Toate aceste împrejurări favorizează depresiile“, explică medicul psihiatru Ileana Botezat-Antonescu, director al Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog, instituţie subordonată Ministerului Sănătăţii.
Aceasta a menţionat, ca o particularitate pentru România, drama multor persoane trecute de 40 de ani: „Printre pacienţii mei am observat foarte mulţi depresivi. Am observat o rănire, o suferinţă, în rândul persoanelor în floarea vârstei, de 40-45 de ani, pentru că societatea nu mai are nevoie de ei. Sunt oameni calificaţi, din foste unităţi industriale, de exemplu, care nu mai au unde să se valorifice profesional. Şi sunt respinşi. Asta am observat mai recent în ultimii cinci ani“, explică medicul psihiatru, care lucrează şi în cadrul Spitalului de Psihiatrie Titan.
„Depresia creşte“, spune şi psihologul Raluca Nica, director al organizaţiei non-guvernamentale Liga Română pentru Sănătate Mintală. „Nu numai la noi, dar şi la nivel european. În curând va fi diagnosticul numărul unu dintre toate afecţiunile, nu doar dintre cele psihice“, spune psihologul.
Singura afecţiune psihică mai des întâlnită decât depresia în rândul românilor ar fi tulburarea anxioasă. Dacă depresia are ca motiv evenimente din trecut, anxietatea reprezintă teama faţă de ce urmează, frica de viitor. „Au fost câteva studii care au relevat că tulburările anxioase sunt mult mai frecvente decât depresiile. Vorbim de atacuri de panică, de anxietăţi de diverse tipuri“, spune psihiatrul Ileana Botezat-Antonescu.
Cine a fost primul: alcoolul sau depresia?
Strâns corelat cu depresia este abuzul de alcool, care se află, în România, pe o linie ascendentă.
Psihologul Daniel David, profesor la Catedra de Psihologie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, identifică abuzul de alcool printre aspectele specifice României.
„Consumul de alcool poate să fie mai ridicat, dar adesea nediagnosticat, făcând parte din ‘cultura’ vieţii de zi cu zi în România“, spune specialistul.
Adolescenţii, victime ale depresiei şi drogurilor
Psihiatrii atrag însă atenţia şi spre nevoia de sprijin pentru generaţiile tinere şi menţionează, ca principale afecţiuni pentru această categorie, tulburările de personalitate, dependenţa de droguri şi depresia.
„Studiul privind sănătatea mintală din România“ arată că „vârsta mediană de debut a fost: 9 ani pentru fobia specifică, 14 ani pentru tulburarea de control a impulsivităţii şi 17 ani pentru tulburarea de anxietate.“
În ultimii ani, din ce în ce mai mulţi adolescenţi decid să-şi ia viaţa, potrivit datelor oferite de Centrul Naţional pentru Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog: „Se înregistrează o creştere de 4,22 la 100 de mii de locuitori în 1994 la 6,38 la 100 de mii de locuitori în 2010 la grupa de vârstă 15-19 ani“.
Trauma copiilor de căpşunari
Aceste cifre sunt direct corelate cu un alt fenomen specific pentru România. „Un aspect inedit este legat de tulburările psihice care apar la copiii ai căror parinţi sunt plecaţi din ţară“, spune psihologul clujean Daniel David.
Astfel, părăsirea copilului de către părinţii care pleacă la muncă în altă ţară, împinşi de latura financiară, are un singur nume: abandon.
„Copilul se vede abandonat şi fără sprijin şi îl caută în altă parte în droguri, în grup de stradă, oriunde se poate valoriza şi este ascultat. Dacă nu-l găseşte, intervine depresia sau tulburarea de personalitate“, explică psihiatrul Ileana Botezat-Antonescu.
Asupra acestei probleme atrage atenţia şi raportul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pe anul 2009: „România se confruntă cu o nouă situaţie, şi anume problemele de sănătate mintală ale copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în afara ţării“.
Când părintele are bani, dar nu şi timp
Nu ar trebui neglijate nici tulburările de personalitate ale copiilor cu părinţi foarte ocupaţi.
„Îngrijorătoare sunt şi tulburările de personalitate, din ce în ce mai dese la adolescenţi. Este cazul copiilor cu părinţi cu bani, dar fără timp. Înlocuiesc sentimentele cu maşini, cu bani. În loc să stai de vorbă cu copilul, aflat la criza adolescenţei, îl trimiţi pe litoral. Copilul este privat de relaţionare, de latura afectivă, de suportul afectivşi consecinţele sunt dramatice“, explică psihiatrul Ileana Botezat-Antonescu, care se arată îngrjiorată de lipsa unor modele familiale şi culturale pentru tinerii români.
„Nu trebuie excluse derapajele transmise prin mass-media, mămici care îşi trimit fetiţele pe podium şi la tot fel de emisiuni, pe ideea ‘să te faci, mamă, model’. Mai târziu, apar tulburări de personalitate, pentru că eul tău nu este structurat armonios, echilibrat. Nu ştii să accepţi frustrarea, eşecul. Se pot traduce în pusee delirante, episoade psihotice, depresii“, spune specialistul.
Tulburări de nutriţie la şcolari
Afecţiunile psihice îi afectează chiar şi pe cei mici, potrivit unei cercetări coordonate de Liga Română pentru Sănătate Mintală. Astfel, 9,3 % din copiii între 6 şi 11 ani chestionaţi în cadrul studiul „Sănătatea mintală a şcolarilor“ au prezentat probleme de sănătate mintală care necesită asistenţă specializată, fie ea psihiatrică sau nu. Cele mai des întâlnite probleme au fost anxietatea, fobiile, ADHD (tulburarea cu deficit de atenţie) şi depresia. Cercetătorii au observat şi alte probelme de sănătate, cum ar fi obezitatea, prezentă la 10 % dintre copii, ceea ce denotă existenţa unor tulburări de alimentaţie.
Vârsta scăzută a celor afectaţi de boli pshice în România i-a determinat pe psihiatri să recomande ca „intervenţiile care ţintesc prevenţia şi tratamentul precoce trebuie să se focalizeze asupra adolescenţilor, adulţilor tineri şi părinţilor, mediului social al acestora cum ar fi şcoala şi locul de muncă“, potrivit studiului Sănătatea mintală a românilor.
MOTIVE
Statul decontează servicii medicale, nu psihologice
Cei care decid să meargă la psiholog trebuie să acopere singuri costurile, pentru că statul nu decontează astfel de servicii.
„Casa de Asigurări decontează doar servicii medicale, nu psihologice. Doar dacă pacientul este trimis de psihiatru la psiholog, statul decontează două examinări psihologice, ceea ce este foarte puţin. Motivul este, bineînţeles, lipsa fondurilor“, explică directorul Centrului Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog, Ileana Botezat-Antonescu.
ASISTENŢĂ
Câţi români merg la psiholog şi/sau psihiatru?
„Nu se ştie cu exactitate“, răspund, rând pe rând, specialiştii întrebaţi de Rl. Un studiu din 2009 avertizează însă că „în România, o proporţie mare de persoane cu tulburări mentale nu sunt tratate, ele neadresându-se profesioniştilor, în ciuda faptului că tulburările lor sunt o sursă de disconfort şi de handicap.“
Motivele: lipsa de informare, stigma asociată unui bolnav psihic, decontarea doar parţială a serviciilor.
DATE
Bolile psihice în UE şi în România
– mai bine de o treime din populaţia UE suferă de-a lungul unui an de o tulburare mintală, dintre care cei mai mulţi nu primesc niciun tratament
– numărul sinuciderilor este în creştere, 60 la sută dintre cazuri sunt asociate unei tulburări afective, precum depresia
– în 2010, în spitalele de psihiatrie din România au fost externate 66.700 de persoane, dintre care 85 la sută cu diagnostice din spectrul depresiei (internările nu reprezintă numărul efectiv de persoane, pentru că o persoane se poate interna de mai multe ori).
– suicidul situează ţara noastră la o valoare medie printre ţările UE, dar a scăzut vârsta celor care îşi iau viaţa.
