Sindicatele încearcă iar să forţeze o creştere a veniturilor de la un Guvern care n-are bani nici măcar să le menţină pe cele de acum. Se repetă, practic, istoria de acum un an. Înainte de alegerile prezidenţiale, sindicaliştii protestatu pentru ca salariile să nu rămână îngheţate, ci să crească. Apoi, în iunie 2010, ei protestau pentru ca salariile să nu scadă ci să rămână pe loc. Acum, sindicaliştii cer iar măriri de salarii, deşi o îngheţare la nivelurile reduse este maximum a ce pot obţine.
În mod ironic, satisfacerea cererilor făcute de bugetari ar duce în scurt timp la încetarea plăţilor bugetare. Cu cheltuieli scăpate de sub control şi pierderea finanţării FMI, România nu reuşeşte să găsească bani pentru acoperirea unui deficit bugetar care poate depăşi cu mult pragul critic de 10%. Creşterea cheltuielilor bugetare ar trimite, practic finanţele publice în situaţia nesustenabilă dinaintea luării măsurilor de austeritate şi ar mări presiunea fiscală, ducând astfel în faliment contribuabilii privaţi. De altfel, salariul mediu pe economie în mediul privat este chiar şi acum substanţial mai mic decât cel din administraţia publică.
Guvernul: „Nu avem bani”
Solicitările actuale ale sindicatelor, şi care implică suplimentarea cheltuielilor bugetare, nu sunt însă acceptate de Guvern, care intenţionează, după cum susţin sindicatele, să blocheze salariul minim pe următorii doi ani. Liderii confederaţiilor sindicale ameninţă însă că vor organiza protest după protest până când guvernanţii vor renunţa la aplicarea unor măsuri suplimentare de austeritate. Cererile confederaţiilor sindicale referitoare la revenirea la salariile dinaintea tăierii de 25% sunt considerate de analiştii economici şi oamenii de afaceri ca nerealiste dacă ne raportăm la actualul buget. „Dacă ne raportăm la bugetul actual este nerealist să crezi că se poate reveni în scurt timp la salariile anterioare tăierii de 25%. Actualul buget şi cerinţele FMI exclud o astfel de posibilitate”, ne-a declarat analistul economic Ilie Şerbănescu. De asemenea, omul de afaceri Dan Şucu, apreciază că „este greu de crezut că bugetul ar putea suporta o astfel de majorare, în prezent”.
Sindicatele: „Vrem salariile înapoi”
Întâlnirea de trei ore cu premierul Emil Boc, care a avut loc sâmbătă la Palatul Victoria, nu i-a convins pe sindicalişti să renunţe la protestele anunţate. Marile confederaţii sindicale au anunţat pentru perioada 20-28 septembrie, pichete, mitinguri şi marşuri atât în Bucureşti, cât şi în alte localităţi. Confederaţiile sindicale şi-au împărţit perioadele de protest. „Cartel Alfa” va da startul protestelor începând din 20 septembrie. Preşedintele „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu a declarat că dacă guvernanţii nu vor accepta cererile sindicale, protestele se vor înteţi, se vor organiza acţiuni comune ale tuturor confederaţiilor şi următorii vizaţi vor fi parlamentarii.
„Cerem stabilirea unui salariu minm pentru anul 2011 de 750 lei care este mai mic decât cel asumat prin acordul tripartit din 2008. De asemenea, nu acceptăm modificări ale Codului Muncii care desfiinţează contractele colective”, ne-a declarat Bogdan Hossu. Reprezentanţii CNSLR „Frăţia”, confederaţie sindicală care va protesta în faţa Guvernului în ziua de 22 septembrie susţin că guvernanţii trebuie să renunţe la diminuarea salariilor angajaţilor bugetari. „Cât priveşte salariul minim nu vom accepta o valoare mai mică de 750 lei”, spune liderul „Frăţia”, Marius Petcu. „Sindicaliştii din administraţia publică vor fi în stradă pe 27 septembrie. Noi solicităm revenirea la salariile întregi, fără reducerea de 25% aplicată de Guvern chiar din această iarnă. 60% din funcţionari au salarii sub 1.000 lei”, anunţă Sebastian Oprescu, preşedintele Sindicatului Funcţionarilor Publici.
Referitor la salariul minim, la o eventuală ridicare a plafonului, economistul Ilie Şerbănescu apreciază că este o necesitate pentru alinierea la standardele salariale UE. „Cât priveşte salariul minim, acesta ar trebui ridicat la cel puţin 1.000 de lei dacă vrem să ajungem să fim la nivelul altor state. Majorarea consistentă a salariului minim ar sălta economia pe alt prag”, a spus Şerbănescu. În schimb, omul de afaceri Dan Şucu crede că „după retructurările care au avut loc în mediul privat încă din 2009, o eventuală în contextul actual a salariului minim ar întoarce pe dos multe afaceri”.
