În timp ce statul român a vorbit, la ONU, despre progresele făcute în procesul de incluziune a romilor, organizaţiile non-guvernamentale s-au declarat îngrijorate de „modul superficial în care autorităţile române au raportat la UPR (mecanismul prin care ONU monitorizează situaţia drepturilor omului în ţările membre, n.red.)” .
Astfel, statul român a explicat că „a continuat să acorde o atenţie specială grupurilor vulnerabile, inclusiv comunităţii rome. (…) În ceea ce priveşte educaţia, mediatorii şcolari, care funcţionează ca o punte între şcoală şi comunitate, au fost pregătiţi constant. S-au păstrat locurile speciale în şcoli pentru romi: 492 de locuri au fost rezervate şi ocupate de romi, în anul şcolar 2009-2010, iar 555 locuri au fost rezervate pentru anul şcolar 2010-2011. Poliţia Română, Poliţia de Frontieră şi Jandarmeria şi-au continuat eforturile pentru a integra minorităţile, în special romii, în şcolile de poliţie şi jandarmerie.”
Citeşte şi Nou SCANDAL cu STERLIZAREA FEMEILOR ROME. Liderul Tineretului Liberal din Alba şi-a dat DEMISIA
„Guvernul a menţinut instituţia mediatorilor, care facilitează comunicarea între membrii comunităţii rome şi personalul din domeniul sănătăţii. În ceea ce priveşte locuinţele, autorităţile au continuat programele sociale prin care să acorde case, indiferent de etnie. Guvernul a iniţiat în 2008 un program-pilot, „Locuinţe sociale pentru comunităţile rome”, finanţate din bugetul de stat şi care intenţionează să finanţeze locuinţe sociale în opt regiuni de dezvoltare din România, în cooperare cu Agenţia Naţională pentru Romi. (…) În ceea ce priveşte evacuările, Guvernul caută soluţiile potrivite pentru a oferi adăpost corespunzător în condiţiile econonomice existente. (…)”, a susţinut delegaţia română prezentă la ONU, conform raportului disponibil pe site-ul organizaţiei.
Citeşte şi ISJ Olt şi un colegiu din Caracal, amendate pentru SEGREGARE RASIALĂ
De asemenea, statul român a arătat că implementează proiectul CAESAR, prin care minoritatea romă este informată despre diferite probleme sociale. Totodată, delegaţia română a precizat că a luat numeroase măsuri pentru integrarea romilor pe piaţa muncii şi a dezvoltat parteneriate cu AMARERROMENTZA şi Agenţia Naţională pentru Romi.
Pe de altă parte, asociaţiile pentru drepturile romilor- Romani CRISS, Asociatia Eltera, Asociatia Sanse Egale şi Asociatia Sanse Egale pentru Copii si Femei- au analizat raportul prezentat de statul român şi au arătat că autorităţile române „au prezentat exagerat realizările guvernamentale şi au încercat să ascundă problemele reale în ceea ce priveşte încălcările flagrante ale drepturilor omului şi reacţiile foarte slabe ale autorităţilor locale şi naţionale faţă de aceste încălcări”.
Citeşte şi CEDO: România trebuie să despăgubească cu 42.000 euro o familie de romi, victime în Hădăreni
„În ultimii ani, situaţiile de încălcare a dreptuilor omului, precum evacuările forţate sau abuzurile asupra romilor ale reprezentanţilor responsabili cu aplicarea legii au fost în continuare frecvenţe. Lipsa de reacţie a statului român continuă să menţină romii într-o stare de vulnerabilitate”, sunt de părere organizaţiile pentru drepturile romilor, într-un raport alternativ prezentat ONU.
„În domeniul locuirii, spre exemplu, Guvernul a arătat preocuparea pentru respectarea acestui drept, subliniindu-se demersuri precum programul pilot legat de construirea locuinţelor sociale pentru romi. Acesta a fost aprobat în 2008 şi până în anul 2010, 301 locuinţe ar fi trebuit să fie construite. Nu există nicio informaţie publică oferită de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului sau de Agenţia Naţională pentru Romi (ANR) legate de stadiul de implementare al acestui program. Între timp, evacuările forţate şi rasismul de mediu sunt măsuri constante aplicate la nivelul autorităţilor locale (Piatra Neamţ, Cluj, Baia Mare, Dorohoi, Craiova etc). Primăria de la Baia Mare a construit ziduri pentru a-i separa pe romi, iar reacţia Guvernului României s-a limitat la câteva excursii în Baia Mare făcute de reprezentanţii unor ministere şi ai ANR”, au subliniat organizaţiile.
Citeşte şi O dezbatere de 23 de ani: „Rom” sau „ţigan”?
De asemenea, organizaţiile atrag atenţia asupra faptului că numărul de mediatoare s-a înjumătăţit din 2008 până în prezent (de la 600 la 300) şi „nici măcar nu există un plan realist al autorităţilor române de a creşte numărul mediatoarelor, în condiţiile în care acesta este unul din puţinele modele pozitive în includerea romilor”.
Astfel, ONG-urile cer statului român să revizuiască „Strategia naţională pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor”, care, în opinia organizaţiilor, „în forma adoptată nu reprezintă decât un document în riscul de a rămâne „pe hârtie”, nebugetat şi fără măsuri efective de monitorizare”.
În concluzie, Organizaţia Naţiunilor Unite a cerut României să ia o serie de măsuri care să garanteze drepturile comunităţii rome şi să înlesnească integrarea lor socială. (Citeşte în ataşament toate recomandările ONU pentru România.)
În 22 ianuarie, la Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU, a avut loc evaluarea României, în cadrul celui de-al doilea ciclu al Evaluării Universale Periodice (UPR), care are loc o dată la patru ani, în care Naţiunile Unite analizează evoluţia măsurilor luate de fiecare stat membru în domeniul drepturilor omului.
