Marjele mari de profit din industria petrochimică, pe fondul materiilor prime încă ieftine, îi fac pe austriecii de la OMV să își majoreze capacitățile de producție în acest sector, iar una dintre opțiunile luate în calcul este construirea unei instalații de petrochimie la rafinăria Petrobrazi pe care o dețin în România. Strategia, cu termen de implementare până în 2025, a fost prezentată de conducerea grupului OMV, acționarul principal al companiei Petrom, în urmă cu circa o săptămână.
Decizia grupului de a-și dezvolta activitatea de petrochimie vine pe fondul estimărilor unei cereri în creștere până în 2030 la nivel global, în timp ce consumul de carburanți este de așteptat să scadă.
Aceeași opțiune este luată în calcul și de Romgaz, cel mai mare producător național de gaze naturale, controlat de statul român. În strategia pentru perioada 2018-2020, publicată pe site-ul societății și care urmează să fie supusă aprobării Adunării Generale a Acționarilor – programată pentru 17 aprilie, se arată că una dintre direcțiile strategice de dezvoltare este industria petrochimică. De asemenea, compania vrea să intre pe zona distribuției și/sau furnizării de gaze naturale comprimate (CNG).
Resursele trebuie prelucrate intern
Deocamdată nu se cunosc în amănunt planurile Romgaz privind dezvoltarea în zona industriei petrochimice. Pe de altă parte, încă de acum doi ani, în presă se vehicula ideea ca Romgaz să preia unul dintre combinatele chimice ale lui Ioan Niculae, în contul creanțelor pe care le are la acest grup, intrat în insolvență. Cele două companii, Romgaz și InterAgro, au făcut obiectul unei anchete a procurorilor DIICOT, în dosarul cunoscut drept „Gaze ieftine”, cu un prejudiciu estimat la 130 milioane de dolari, dar în care Curtea Supremă a decis, la începutul acestui an, că rechizitoriul conține foarte multe nereguli și trebuie refăcut.
Potrivit ultimelor date disponibile, Romgaz avea de recuperat circa 284 milioane de lei de la InterAgro, în contul gazelor livrate și neplătite celor cinci combinate deținute de omul de afaceri, închise toate.
„Dacă Romgaz va investi în industria chimică și petrochimică, va aduce o plus-valoare gazelor. Industria chimică este coloana vertebrală a economiei Germaniei. Chiar dacă investițiile sunt mari și se recuperează în 10-15 ani, această activitate aduce profituri solide. Dacă exporți gaze naturale, exporți locuri de muncă în țări ca Germania, Austria, Ungaria, pentru că undeva se vor prelucra, iar prelucrarea înseamnă locuri de muncă. Dacă Guvernul nu creează posibilitatea de investiții în zona asta, vindem doar materii prime”, a declarat, pentru RL, Achile Duțu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Chimie și Petrochimie.
O industrie lichidată
Intenția OMV de a începe din nou petrochimie în România vine după ce austriecii au închis, la scurt timp după cumpărarea SNP Petrom, în 2004, instalațiile de petrochimie de la rafinăria Petrobrazi. În 2008, au oprit și activitatea de pe platforma petrochimică din cadrul Arpechim Pitești, cea de-a doua rafinărie cumpărată de OMV. Astfel, au fost sistate livrările de etilenă și propilenă către combinatul chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea, care era legat ombilical de Arpechim, ceea ce a generat pierderi și mai mari combinatului, ajungând să funcționeze la sub jumătate din capacitate. În 2010, OMV Petrom vinde către Oltchim divizia de petrochimie contra sumei de 13 milioane de euro, însă un an mai târziu austriecii iau decizia închiderii definitive a Arpechim, astfel încât platforma de petrochimie devine neutilizabilă. În 2013, Oltchim intră în insolvență, după ce a acumulat datorii de circa 300 milioane de euro. Asta deși Oltchim este singurul producător din Europa Centrală de sodă caustică lichidă şi singurul producător din România de clor şi polieter polioli, vânzând la export aproximativ 70% din producţia sa. Anul trecut, Oltchim a fost vândut pe bucăți, grosul fiind luat de Chimcomplex Borzești, deținut de omul de afaceri Ștefan Vuza, contra sumei de 127 milioane euro, fără TVA, tranzacția urmând să fie finalizată anul acesta. Pachetul de petrochimie însă nu a fost vândut. „Acum există și alte tehnologii care pot prelucra polietilena altfel. În plus, s-a distrus rafinăria Arpechim, iar petrochimia trebuia vândută cu rafinăria, care însă acum e aproape tăiată și vândută la fier vechi, așa că nu mai e interesantă”, a explicat Achile Duțu.
Tot Petrom deținea și producătorul de îngrășăminte chimice Doljchim Craiova, însă l-au închis și pe acesta, în 2010, din cauza pierderilor, vânzând o parte din instalații. Și rușii de la Lukoil, cei care au cumpărat rafinăria Petrotel Ploiești, au închis instalațiile petrochimice care produceau etilenă, propilenă și polietilenă.
O istorie tristă are și fostul Grup Petrochimic Borzești, unde înainte de 1989 lucrau peste 30.000 de oameni. După Revoluție, colosul industrial a fost spart în patru bucăți – rafinăria Rafo, fabrica de cauciuc sintetic Carom, uzina de utilaj chimic UTON și Complexul Chimic (Chimcomplex) – ceea ce a dus la distrugerea lui. Rafinăria Rafo Onești, în jurul căreia a fost construit complexul, a fost cumpărată de ruși și -lichidată. Fabrica de cauciuc sintetic Carom, -singura din România, a ajuns în posesia lui Ovidiu Tender și băgată în faliment în 2005, preluată ulterior de firma austriacă Energy Bio Chemicals, însă în 2013 a intrat în insolvență, la cererea creditorului E.ON Energie România. Acum, cel care vrea să cumpere activele fostei Carom este tot Chimcomplex Borzești. Virgiliu Băncilă, preşedinte CA al Chimcomplex Borzeşti, declara presei luna trecută că va transforma societatea în Compania Română de Chimie, care se va îndrepta către industria de îngrăşăminte chimice, de pesticide şi de cauciuc.
UTON Onești, creată ca furnizor de echipamente pentru industria chimică și petrochimică, a ajuns indirect în posesia lui Marian Iancu, condamnat în 2015 la 14 ani de închisoare în dosarul Carom, pentru înșelăciune și spălare de bani. În 2014, Uton a intrat în faliment și doi ani mai târziu ajunge la ANAF, care la începutul acestui an a scos la licitație uzina, încercând astfel să recupereze măcar o parte din prejudiciu.
În prezent, doar Petromidia, cea mai mare rafinărie din România, deținută de grupul kazah KazMunaiGaz, mai are activă partea de petrochimie, însă a adus pierderi de 13 milioane de dolari anul trecut, chiar dacă vânzările au crescut. Divizia de petrochimie a Rompetrol are 3 instalații: instalația de polipropilenă (PP) și 2 instalații de polietilene, polietilenă de joasă densitate (LDPE) și polietilenă de înaltă densitate (HDPE), având o capacitate însumată de peste 220.000 tone/an.
Noi am închis, vecinii au dezvoltat
România importă anual produse chimice de peste 8 miliarde de euro, potrivit datelor apărute în presă. Numai piața internă de pesticide este evaluată la peste un miliard de euro. Liderul pe zona de petrochimie în regiu-nea Europei Centrale și de Est este compania poloneză PKN Orlen, iar ungurii de la MOL, care dețin capacități petrochimice de 2,2 milioane tone pe an, au ambiția de a deveni lider zonal, anunțând investiții de 4,5 miliarde de dolari până în 2030, pentru a-și extinde activitatea. Accentul s-a mutat în ultimii ani asupra petrochimiei și pe fondul prețurilor mici la țiței și gaze, care au readus produsele chimice în prim-plan.
