România pare total desprinsă de revoluția tehnologică globală în domeniul energetic, în care se pune tot mai mult accent pe producția proprie de electricitate din surse curate, pe digitalizare și automatizarea locuințelor. Nici la această oră consumatorii casnici care vor să își producă electricitatea singuri și să livreze excedentul în rețea nu au un cadru legal care să le permită acest lucru. Mai mult, proiectul legislativ aflat acum în lucru pe acest subiect este departe de a rezolva lucrurile.
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a publicat în dezbatere un proiect de ordin pentru aprobarea prețurilor de vânzare a energiei produse în centrale electrice din surse regenerabile cu putere electrică instalată sub 100 kW aparținând persoanelor fizice, către operatorii de distribuție din zonă. Este a treia versiune aflată în lucru și totuși e departe de a rezolva problema. Astfel, deși este conceput pentru persoanele fizice, proiectul de ordin prevede că actul normativ se va aplica acestora numai după modificarea de către Ministerul Finanțelor Publice a legislației în vigoare în domeniul fiscal. Dacă se va aproba în această primăvară, așa cum susțin reprezentanții ANRE, el se va aplica doar persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale și întreprinderilor familiale care dețin centrale electrice de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie cu putere electrică instalată sub 100 kW.
Discuții împotmolite la Finanțe
Consumatorii casnici mai au de așteptat până să poată injecta energia produsă în rețea sau, dacă vor neapărat, trebuie să plătească suplimentar câteva mii de euro pentru un sistem de acumulatori. Potrivit unor surse din ANRE, discuțiile privind cadrul legal care să permită persoanelor fizice să vândă energia produsă s-au împotmolit la Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Instituția nu s-a hotărât cum să taxeze electricitatea pe care persoanele fizice o vor vinde. Problema finanțiștilor este că dacă vând energia și au deci un venit, atunci cum se tratează acest venit? O variantă propusă de MFP ar fi fost ca oamenii să își țină o contabilitate primară, ceea ce ar fi ucis din start orice inițiativă. A doua variantă care s-ar fi discutat este ca persoanele fizice producătoare de energie să plătească un impozit anual raportat la venitul mediu pe economie.
Asta în condițiile în care alte țări au implementat scheme foarte simple, cea mai frecventă fiind cea de compensare, prin care consumatorul plătește doar diferența pe care o consumă net din rețea, scăzându-se din energia consumată cantitatea livrată. MFP se pare că nu acceptă această variantă, fiindcă va încasa mai puțini bani din TVA-ul perceput prin facturile de electricitate, deși dacă vânzările de echipamente ar exploda, statul ar colecta TVA de la instalații care valorează mii de euro, ceea ce, la prețurile actuale, înseamnă factura la electricitate în avans pe cel puțin zece ani.
Fără scheme de sprijin stimulative
Pe de altă parte, proiectul de ordin are o mulțime de alte lacune. Una dintre ele este că ar obliga practic producătorii casnici să devină persoane juridice, ca să poată emite facturi pentru electricitatea vândută. „Pe întreaga durată a contractului, nu mai târziu de 5 Zile Financiare după terminarea fiecărei Perioade de Facturare, Vânzǎtorul va emite către Cumpǎrǎtor o factură, cu suma care trebuie plătită de Cumpǎrǎtor pentru respectiva Perioadă de Facturare”, se precizează în proiectul de act normativ. În plus, cu cel puțin 5 zile înainte de începutul fiecărei luni, ANRE obligă micul producător, dar și cumpărătorul să completeze tabele în care să menționeze cantitățile de energie electrică contractate în fiecare oră, conform estimărilor. Așadar, birocrație inutilă și multe bătăi de cap.
Măcar de ar merita efortul, iar micul producător ar fi recompensat pentru electricitatea vândută la un preț stimulativ. Dacă pentru marii producători de electricitate din surse regenerabile Parlamentul a aprobat, în 2008, cea mai generoasă schemă de sprijin din Europa, acum pare că nimeni nu e interesat să îi stimuleze pe cei mici să își instaleze sisteme prin care să își asigure singuri necesarul de energie. Proiectul de ordin prevede că persoanele fizice vor vinde la preţul mediu estimat al energiei electrice active pentru acoperirea consumurilor proprii tehnologice ale operatorului de distribuție în rețeaua căruia este racordată centrala electrică. În medie, este vorba de un preț de cel mult 0,2 lei/MWh (0,043 euro/KWh). Potrivit specialiștilor de la Greenpeace, la acest nivel autoritățile oferă un preț cu 74,52% sub media UE și cu 20% sub cea mai mică valoare din UE pe care o primesc producătorii casnici. „Schema de sprijin nu își va atinge scopul de a încuraja instalarea de noi capacități de producție a energiei din surse regenerabile din mai multe motive, în special din cauza cuantumului propus pentru tarif, care este prea mic”, a declarat, pentru „România liberă”, Radu Voinescu, director de campanii la Greenpeace. Potrivit acestuia, acest tarif nu va permite amortizarea unui sistem fotovoltaic pe durata acestuia de viață, care în practică nu depășește 10-12 ani.
În opinia sa, soluția cea mai simplă este facturarea consumului net, ceea ce ar încuraja apariția „prosumerilor” în rândul persoanelor fizice. O altă mare scăpare a proiectului de ordin publicat de ANRE este că nu se adresează și operatorilor economici care doresc instalarea de capacități mici sau medii de producere a energiei electrice din surse regenerabile, în special fotovoltaic, mai ales că sunt multe făbricuțe care ar fi interesate să aibă o factură predictibilă pe termen lung la electricitate și ar vrea să își instaleze sisteme proprii de producere, fără a trece însă prin tot sistemul complicat și anevoios de autorizare ca producător de energie. „Proiectul nu adresează un alt subiect sensibil pentru micii producători din surse regenerabile, și anume procedura complicată și îndelungată de autorizare”, mai semnalează Greenpeace.
Distribuitorii pun condiții
Marii distribuitori de electricitate au făcut propriile observații la proiectul de ordin al ANRE. Astfel, ANRE introduce o limitare de 100 MW pe fiecare zonă de distribuție până la care distribuitorul să fie obligat să preia electricitatea de la micii producători fără să îi pună pe aceștia să suporte costurile dezechilibrării. Compania Delgaz Grid (fosta E.ON Distribuție) propune limitarea pragului la doar 40 MW. „Operatorul de distribuție concesionar care va contracta energie electrică până la atingerea limitei de 40 MW putere electrică totală instalată în centralele electrice de producere din surse regenerabile, va aduce la cunoștința ANRE și totodată va anunța pe site-ul propriu când va atinge această limită și faptul că nu se vor mai încheia noi contracte pentru energiile livrate în rețea, începând de la acea dată”, propune Delgaz Grid, unul dintre cei mai mari distribuitori din țară.
Reprezentanții companiei Distribuție Energie Oltenia (fosta CEZ), propun ca, în actul normativ, să se definească vânzătorul ca persoana fizică ce folosește cel puțin 70% din energia produsă pentru consum propriu. Motivația este că „activitatea de vânzare a energiei de către aceste persoane fizice trebuie văzută ca un beneficiu și nu ca o oportunitate de a dezvolta o afacere”.
