Deși statul va avea nevoie, în anii care vin, de sume uriașe pentru plata pensiilor mărite, așa cum prevede noua lege aprobată recent de Executiv, o sursă uriașă de contribuții la sistemul public este ignorată de către guvernanți.
Grație unor legi strâmbe aflate în vigoare de ani buni, în România, peste un milion de persoane care desfășoară activități pe cont propriu (zilieri, liber profesioniști, întreprinzători particulari, agricultori ș.a.) nu plătesc nici un fel de contribuție la sistemul de pensii de stat. Alte peste 1 milion de persoane achită contribuții la nivelul salariului minim pe economie, arată un nou raport al Confederației Europene a Sindicatelor (CES/ETUC).
Consecințele sunt grave atât pentru aceste persoane, care nu vor beneficia de o pensie cât de cât decentă atunci când se vor retrage din activitate, cât și pentru bugetul public de pensii, care este văduvit de sume considabile.
Totodată, lucrătorii pe cont propriu nu beneficiază de protecție în caz de accidente și nu au dreptul la concedii medicale sau la șomaj, fiind categoria socială cea mai puțin protejată și cea mai expusă riscului de sărăcie, se arată în raportul CES/ETUC, transmis de CNS Cartel Alfa. Documentul precizează că, potrivit datelor Eurostat, în România, 63% din persoanele ocupate pe cont propriu, cu vârsta peste 18 ani, sunt expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială.
Numărul lucrătorilor independenți, în creștere
În contextul actual de pe piața muncii, marcat de digitalizare și de noile tipuri de relații de muncă (tot mai multe persoane lucrează de acasă) se estimează că numărul lucrătorilor pe cont propriu va crește de la an la an. În plus, mulți lucrători sunt condiționați de către angajatori să își desfășoare activitatea prin intermediul unui PFA sau pe alte tipuri de contracte care îi exclud pe aceștia de la beneficiile pe care le au ceilalți angajați, arată raportul citat. Toate acestea pentru că nivelul contribuțiilor pe care angajatorii trebuie să îl plătească la stat pentru angajați este foarte mare.
Documentul semnat de Confederația Europeană a Sindicatelor subliniază că “lucrătorii independenți nu au dreptul prin lege să se alăture sindicatelor în: România, Bulgaria, Ungaria și Polonia. Ei nu pot negocia tarife standard și condiții de muncă prin negocieri colective, în multe state membre ale UE fiind invocată legislația europeană a concurenței. Totodată, nu au acces la prestații de protecție socială, cum ar fi concediul medical, plata șomajului, concediu pentru creșterea copilului sau pensie”.
Cei mai loviți – zilierii din agricultură sau construcții
Raportul mai arată că, exceptând artiștii, jurnaliștii și lucrătorii din domeniul culturii și divertismentului, nici o altă categorie de lucrători independenți nu beneficiază de negocierea colectivă a drepturilor lor, printr-un sindicat. Situația este valabilă și în multe alte țări din UE, în pofida numărului mare de lucrători care desfășoară activități independente în sectoare precum agricultura, silvicultura și pescuitul, construcțiile sau comerțul. “Dar trebuie să existe și o modificare a legii în mai multe țări, inclusiv clarificarea legislației UE privind concurența, care este folosită pentru a împiedica lucrătorii independenți să beneficieze de plată și condiții de muncă mai bune”, a declarat Thiébaut Weber, Secretar Confederal al Confederației Europene a Sindicatelor.
Reprezentanții CNS Cartel ALFA subliniază că este de datoria Guvernului să combată eficient munca fals-independentă și să asigure accesul tuturor lucrătorilor la protecția socială.
Cele mai importante categorii de lucrători independenți
Cele aproximativ 2,1 milioane de persoane care desfășoară activități pe cont propriu în România sunt: liber profesioniști (artiști, interpreți traducători), întreprinzători independenți (vânzători ambulanți, cărăuși, taximetriști particulari), zilieri ocazionali sau agricultori.
