Un nou semnal de alarmă vine de la experţii în pandemii. Aceştia spun că oamenii trebuie să fie în alertă în legătură cu pesta porcină africană, nu doar pentru că boala ameninţă o mare sursă de hrană şi provoacă pierderi de miliarde de dolari în comerţul internaţional. Principalul motiv de alertă este acela că, deşi virusul afectează doar porcii, este răspândit preponderent prin neatenţia şi ignoranţa umană. „Reţelele noastre de producţie şi distribuţie a alimentelor, precum şi consumul şi eliminarea deşeurilor fac o situaţie deja gravă şi mai gravă”, scrie Maryn McKenna, asociat senior la Institutul Schuster pentru Jurnalism de Investigaţie la Universitatea Brandeis.
Porcii pot fi infectaţi şi prin căpuşe
Pesta porcină africană afectează doar speciile de porcine, în special porci domestici, mistreţi şi warthogi (o specie de porc sălbatic care trăieşte în Africa Subsa-hariană), însă s-a dovedit ştiinţific că unele specii de căpuşe pot să găzduiască virusul şi să-l transfere la porcine prin muşcături. Consecinţele sunt dramatice: boala provoacă leziuni hemoragice interne şi pe piele. Nu există tratament şi nici vaccin. Pentru că virusul este atât de infecţios şi atât de virulent, răspunsul standard prevăzut de normele de intervenţie este uciderea tuturor porcilor din orice comunitate în care boala a fost descoperită (turmă, fermă, etc). Ulterior, pentru a se opri răspândirea virusului, corpurile animalelor ucise sunt distruse.
Din august, virusul ucide şi în China
Conform Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OMSA), începând cu luna august, în China au existat 29 de focare separate de pestă porcină africană în fermele comerciale. Peste 44.000 de porci au murit sau au fost sacrificaţi. În Europa de Est, boala a fost identificată la mistreţi în urmă cu câţiva ani; dar în acest an au fost identificate sute de focare mici la porcii sălbatici şi comerciali în unsprezece ţări, din Cehia spre Est, până în Rusia şi Ucraina.
Omul, principalul vector de transmitere a bolii
Lunea trecută, Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OMSA) a confirmat că pesta porcină africană a apărut în Europa de Vest, infectând 11 mistreţi în Belgia. Au început pregătirile de neutralizare la fermele de porci comerciale, pentru a pune un baraj în jurul virusului. De regulă, focarele de boală apar între fermele apropiate, purtate de apă sau de vânt sau de mişcările animalelor sălbatice. „Dar, aşezaţi toate focarele pe o hartă şi veţi vedea că se întâmplă altceva. Locurile în care a apărut pesta porcină africană în Europa sunt separate de sute de kilometri. În China, distanţele dintre focare sunt şi mai mari. Chiar dacă mistreţii transportă virusul în unele părţi ale Europei, nici ei, nici porcii din ferme nu pot «acoperi» acele distanţe mari la care se găsesc focarele. Vectorii care difuzează virusul, într-o varietate de feluri, sunt oamenii”, subliniază sursa citată de Euractiv.com.
Porcii vii şi carcasele nu sunt singurele care pot purta virusul pestei porcine africane. Acesta poate persista o perioadă lungă de timp pe echipamente agricole, anvelope pentru camioane, cizme de cauciuc, ş.a. Obiectele anorganice nu pot fi infectate, dar pot fi contaminate.
În China sunt crescuţi cel puţin jumătate din toţi porcii care se consumă în întreaga lume în fiecare an – peste 400 de milioane de capete. Cel puţin jumătate dintre aceştia sunt crescuţi nu în ferme închise, industriale, ca în SUA, ci în ferme de mici dimensiuni. Acolo, camioanele circulă continuu pentru a aduce furaje şi pentru a lua porcii ca să-i ducă la abatoare îndepărtate. Astfel, echipamentele contaminate pot răspândi infecţia între mai multe ferme.
Virusul, adus în Europa în 1950, în carne congelată
Virusul trăieşte nu numai în animalele vii, ci şi în carnea de porc proaspătă, conservată, sau chiar îngheţată, pentru o perioadă lungă de timp. Aşa a fost adus prima dată în Europa în anii 1950, provocând o epidemie care a durat câţiva ani până când a putut fi eliminată: Atunci, mâncarea rămasă de la un zbor din Africa către Portugalia a fost aruncată într-o fermă de lângă aeroportul din Lisabona.
Cercetătorii de la Institutul Pirbright din Regatul Unit al Marii Britanii au sugerat că unele dintre focarele europene actuale au provenit de la mistreţi care se hrănesc cu resturi de sandwich pe care turiştii le-au lăsat în urmă şi care conţineau carne infestată.
Acesta este motivul pentru care guvernul central chinez a interzis, luna trecută, hrănirea animalelor cu alimente sau resturi de alimente. Oficialii chinezi speră, astfel, să încetinească mişcarea bolii în cel mai mare şeptel de porci din lume.
În America nu există pestă porcină africană. Ultimul focar major s-a înregistrat în Brazilia în 1978 şi a izbucnit din cauza unor turişti care s-au întors din Spania şi care au transportat acasă produse din carne de porc infectate.
Totuşi, în 2013, o epidemie masivă a unui virus patogen, virusul pestei porcine (nu cea africană, ci pesta porcină clasică), a ucis mai mult de 10% din efectivele de porci din SUA. Sacrificarea animalelor, dezinfectarea fermelor şi compensarea agricultorilor au costat aproape 2 miliarde de dolari. Sursa de contaminare s-a dovedit a fi sacii de plastic ţesuţi în care se transportă ingredientele pentru hrana porcilor din întreaga lume. James Roth, medic veterinar şi director al Centrului pentru Securitate Alimentară şi Sănătate Publică de la Universitatea de Stat din Iowa, se gândeşte foarte mult la acest exemplu în prezent. “Există atât de multe căi prin care pesta porcină africană ar putea veni în ţară. Ar putea fi prin intermediul produselor de porc infectate (nu ar trebui să fie posibil, dar uneori oamenii aduc dintr-o ţară pe care au vizitat-o specialităţi din carne), Ar putea fi oameni care se întorc cu haine contaminate. Ar putea fi prin intermediul unui ingredient alimentar importat (…).Virusul poate să circule pe distanţe lungi, pe calea aerului sau a apei. Nu există modalităţi de a-i detecta prezenţa în cârnaţi sau alte alimente pe care oamenii le transportă în valiză. Deoarece nu există o supraveghere de rutină a bolii, vom şti că aceasta s-a mutat pe un teritoriu nou atunci când porcii se îmbolnăvesc şi mor”, a spus dr. James Roth.
Aproape 1.000 de focare în România
Potrivit ultimei raportări făcute de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară, până la data de 10 octombrie a.c. pesta porcină africană evolua în 246 de localităţi din 13 judeţe. Sunt consemnate 998 de focare de boală (din care 15 în ferme comerciale) şi 90 de cazuri la porcii mistreţi. Până la data menţionată fuseseră ucişi aproape 350.000 de porci, în zonele în care boala a fost confirmată.
