În timp ce statele vest-europene încurajează producția la scară mică de electricitate, atât pentru avantajele aduse mediului, dar și pentru afacerile care se dezvoltă local, în România pentru un consumator casnic este imposibil acum să devină producător. Până se găsește o soluție legislativă de bun-simț, consumatorii casnici care vor să devină măcar parțial autonomi din punctul de vedere al necesarului de energie au la îndemână soluțiile cu acumulatori.
Soluțiile pentru o casă obișnuită
Pentru o casă obișnuită, în general se montează instalații fotovoltaice de 3-5 kW, în funcție de consumul zilnic, potrivit unor specialiști în domeniu. Astfel, pentru o casă cu un consum de 8-10 kWh pe zi, se recomandă un sistem de 3 kW, în timp ce la un consum zilnic de circa 20 kWh în medie, se merge pe o instalație fotovoltaică de 5 kW. „Sistemele noastre sunt monitorizate timp de un an și media de acoperire a consumului este de 80-85% pe an. Cam aceasta este reducerea la factură”, a declarat, pentru „România liberă”, Radu Păunescu, administratorul firmei Dec Solar. Potrivit acestuia, prețul diferă în funcție de montaj, de poziția panourilor fotovoltaice etc. Totuși, partea bună este că echipamentele sunt din ce în ce mai performante de la an la an. „Sistemele sunt gândite cu acumulator. Toate sistemele au un contor inteligent, care monitorizează consumul din locuință în timp real și dă comandă invertorului unde să direcționeze producția – ori la casă, dacă e nevoie, ori la acumulator, dacă e în exces, ori în rețea. „În momentul acesta, vorbind de 2017, aceste economii sunt realizate fără a se introduce curent în rețea”, a punctat Păunescu. El a precizat că acumulatorii nu mai sunt obligatorii, însă dezavantajul ar fi că „se pierde” energie. „Contorul inteligent măsoară că avem un consum în timp real în locuință de 2 kW, de pildă, iar sistemul e de 5 kW instalați. Contorul va da comandă invertorului să producă doar 2 kW, chiar dacă se putea mai mult”, a explicat Păunescu. Dacă vrem sau nu ca o anumită cantitate din producție să fie livrată în rețea, acest lucru se face prin modificarea setărilor în softul invertorului.
În acest moment, un sistem la cheie de 3 kW instalați, cu acumulator inclus, costă în jur de 7.000 de euro, în timp ce unul de 5 kW poate fi de circa 10.000 de euro, în funcție de mărimea acumulatorilor. Acesta e doar un exemplu. Prețurile diferă în funcție de furnizorii la care apelați.
Casa independentă, în tendințe
Potrivit calculelor „RL”, la aceste prețuri, costul instalațiilor reprezintă valoarea facturii de energie pentru zona Muntenia Sud pe 12 ani, la prețurile actuale reglementate pentru Enel Energie. Adică exact cam cât e perioada de garanție pentru echipamente și cât se consideră că e în realitate perioada lor de viață, vorbind de produse de top, din Germania, Elveția sau Marea Britanie. Pe de altă parte, România are încă unul dintre cele mai mici prețuri la electricitate din UE, iar tendința este de aliniere spre media UE.
Radu Păunescu spune că avantajele instalării propriului sistem de producere a energiei nu trebuie legate neapărat de perioada de amortizare. „Oamenii de rând trebuie să aibă în vedere că rețelele din România sunt la capacitate maximă de ani întregi. Vorbim de răspândirea automobilelor electrice, dar România acum nu e pregătită să treacă la mașini electrice, din cauza stării rețelelor. Soluția este, la fel ca în Germania, Franța etc., să încurajăm consumatorul obișnuit să își instaleze aceste sisteme local, să își producă singur energia, să permită rețelelor să se mai elibereze. Acesta e pasul logic pentru o țară. Mai bine suntem independenți, ne producem energia local, avem și rețeaua ca back-up și cel puțin 10 ani nu prea ne interesează dacă prețul energiei scade sau crește”, a explicat specialistul. În opinia sa, casele nu mai trebuie construite ca acum 20 de ani, ci să fie realizate cu tehnologiile de astăzi: cu sisteme fotovoltaice pentru curent sau pompe de căldură pentru încălzire.
Lungul drum al avizării
Pentru o persoană fizică e imposibil acum să vândă energia ca producător, iar dacă ar vrea să introducă gratis energie în rețea, are nevoie de un șir lung de acte. În primul rând, e nevoie de autorizație de construire de la primărie, dar și de aviz de la furnizorul de electricitate. Actele necesare diferă de la zonă la zonă, dar au fost și cazuri când s-a cerut inclusiv autorizație de la Poliție.
Lucian Popescu este una dintre primele persoane fizice din România care a încercat să devină producător de energie cu acte. Au trecut cinci ani de când a reușit, după trei ani de eforturi pentru a se autoriza, iar de atunci modificările legislative au făcut și mai rea situația, fiindcă au apărut cerințe noi, ne-a povestit acesta. „Mai nou, panourile fotovoltaice sunt considerate construcții industriale și se cere aviz de la Consiliul Județean, care e foarte greu de obținut”, a explicat Lucian Popescu. Potrivit acestuia, pentru panouri fotovoltaice, se plătește inclusiv o taxă lunară de salubritate, de parcă ar genera deșeuri. El a încercat să se autorizeze ca producător persoană fizică, dar nu a reușit. „Trebuie să fiți PFA sau SRL, altfel nu se poate. Nu aveți drepturi fiscale, nu puteți emite facturi sau compensa TVA”, a spus Lucian Popescu. El a trebuit să devină PFA și autorizarea ca producător a durat 3 ani pentru o putere instalată de 12 kW. Dacă inițial a beneficiat de schema de 6 certificate verzi/MWh, acum statul mai acordă doar 2, plus unul „pe datorie”, și energia o dă gratis în rețea.
Cum sprijină alte state micii producători
Acum lucrează ca reprezentant regional al Victron Energy Olanda, unul dintre producătorii de top la nivel european de echipamente energetice din sectorul regenerabilelor. Din această poziție, spune că „suntem țara cu cea mai mare birocrație posibilă. La cehi e foarte simplu, ba chiar există subvenții de la stat pentru echipamente instalate de persoane fizice”. El ne-a mai explicat că la cehi, printr-un simplu e-mail sau telefon la distribuitorul de energie, notific că devin operator. Discuția e doar între distribuitor și producător. Nu trebuie avize. La fel e și în Polonia, unde se compensează: dacă a livrat 100 kWh în rețea, producătorul poate lua 100 kWh și plătește un abonament lunar pentru utilizarea rețelei”.
Potrivit datelor primite de la Greenpeace România, care a realizat o sinteză a tarifelor pentru energia produsă de persoane fizice în Europa, Cipru, de pildă, oferă subvenții de 900 de euro/kW instalat în sisteme de până la 3 kW. Suedia acordă o subvenție pentru sistemele fotovoltaice conectate direct la rețea de 35% din costuri. Un proiect de ordin al ANRE, consumatorii casnici români care ar produce energie în capacități instalate de până la 100 kW ar primi pentru energia livrată în rețea circa 0,04 euro/kWh, cel mai mic preț din Europa.
