Noua lege repară o serie de inechităţi flagrante din vechile acte normative, dar nu aduce reparaţii totale, pentru că ar costa foarte mult, au declarat analişti consultaţi de România liberă.
“Noua lege a pensiilor este atât de bună, încât nu este finanţabilă. Nu este finanţabilă pentru că sumele necesare pentru majorarea pensiilor, aşa cum prevede proiectul, ar trebui să crească de două ori în următorii ani. Nu sunt bani”, a declarat pentru Rl analistul economic Ilie Şerbănescu.
El a subliniat că legea în sine este bună, dar majorările prevăzute nu vor putea fi aplicate conform graficelor anunţate de ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu. Aceasta, întrucât pensiile sunt finanţate în principal din contribuţiile plătite la stat de angajaţi. “Nu există o certitudine în privinţa creşterii salariilor, astfel încât să se poată finanţa această majorare a pensiilor. Sigur, salariile la stat se vor mai mări, dar cele din mediul privat, nu. Patronii nu vor mai creşte salariile. Nu vor să le mai crească. La această oră, avem cele mai mici salarii din Europa. Până când nu vom avea salarii mai mari, nu ne putem permite să plătim pensii mari. E simplu. Altfel, ar însemna o împotmolire financiară ”, a spus Ilie Şerbănescu.
Hossu: Rămân multe aspecte nerezolvate
Liderul CNS Cartel Alfa Bogdan Hossu, consideră că unele prevederi ale legii – pe care în ansamblu o apreciază ca fiind bună – trebuie corectate neapărat în Parlament.
“Proiectul de lege a fost îmbunătăţit faţă de forma iniţială. Astfel, punctul de referinţă (n.r.: în funcţie de care se calculează pensiile) nu va mai depinde doar de inflaţie, ci se raportează şi la creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. Dar mai rămân multe aspect nerezolvate. Spre exemplu, dacă rămâne sintagma <contribuţiile datorate şi plătite> va fi devastator, pentru că poate conduce la diminuări ale veniturilor din pensii din motive care nu sunt imputabile contribuabilului şi care nu sunt sub controlul său. Apoi, susţinem o măsură de sprijin pentru cei care nu vor avea un venit suficient din pensii, dar pensia minimă trebuie să fie sub forma unui sprijin social, pentru a nu demotiva persoanele care se vor afla cu pensia foarte aproape de acest nivel”, afirmă Hossu. Totodată, spune liderul CNS Cartel Alfa, „reducerea vârstei standard de pensionare pentru mamele cu mai mulţi copii este binevenită, dar este însoţită de scăderea pensiei, de aceea suntem de părere că trebuie găsit un alt sistem de recompensare”. În opinia sa, trebuie să dispară din lege anexa cu societăţile care au locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, pentru că este restrictivă şi în felul acesta sunt discriminate celelalte societăţi cu locuri de muncă similare. „Sperăm să putem corecta aceste lucruri în Parlament”, a spus Bogdan Hossu pentru Rl.
Liderul CNS Cartel Alfa susţine, de asemenea, că sustenabilitatea legii „este discutabilă”, deoarece până în 2021 este nevoie de un plus de circa 120 miliarde faţă de cele 60 miliarde pe an cheltuite în prezent pentru plata pensiilor , iar începând cu 2022, sunt necesare 80 de miliarde de lei în plus, anual.
Modificări de ultimă oră ale proiectului
Ultima formă de proiect a legii pensiilor prevede majorarea Valorii Punctului de Referinţă (VPR), precum şi reducerea vârstei de pensionare pentru condiţii grele. Aceste schimbări au fost decise în urma discuţiilor cu sindicatele, purtate recent în cadrul Consiliului Naţional Tripartit.
VPR este rezultatul raportului dintre valoarea punctului de pensie şi nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislaţia anterioară, respectiv 25. Din 2022, VPR va creşte anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se va adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut -realizat.
Proiectul prevede, totodată, reducerea vârstei de pensionare pentru cei care muncesc în condiţii deosebite. Astfel, pentru un an lucrat în condiţii deosebite, vârsta de pensionare se reduce cu 3 luni, iar pentru un an realizat în condiţii speciale, se va reduce cu 6 luni.
O altă schimbare prevede majorarea cu 25% a punctajelor lunare pentru -persoanele care au realizat stagiul de cotizare ca nevăzător. Totodată, administratorii fondurilor de pensii administrate privat vor trebui să achite un comision lunar de 0,5 % către Casa Naţională de Pensii Publice.
Nu în ultimul rând, proiectul prevede că ajutorul de deces se va acorda şi în cazul morţii persoanei aflate în concediul pentru creşterea copilului (până la doi ani, respectiv până la împlinirea vârstei de trei ani – în cazul copilului cu handicap), dacă, anterior intrării în concediu, persoana în cauză a fost asigurată obligatoriu şi dacă raportul de muncă a fost suspendat.
Cum se vor calcula pensiile
Cuantumul pensiilor se va calcula prin înmulţirea numărului total de puncte realizat de persoana asigurată cu valoarea punctului de referinţă. Valorile punctului de pensie sunt 1.265 lei la 1 septembrie 2019, 1.775 lei la 1 septembrie 2020 şi 1.875 lei la 1 septembrie 2021.
În anul 2021, valoarea punctului de referinţă va fi de 75 de lei.
Potrivit ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici, legea pensiilor va avea un impact bugetar de 700 de milioane de lei, anul viitor, peste ceea ce a estimat Ministerul Finanţelor, întrucât, din septembrie 2019, punctul de pensie va începe să crească. Pentru anii următori, impactul va fi următorul: 9 miliarde de lei în 2020, 29 de miliarde lei în 2021 şi peste 40 de miliarde lei în 2022, a spus Teodorovici.
Au început deja protestele pentru bani mai mulţi
Nu toate organizaţiile sindicale sau de pensionari sunt de acord cu proiectul propus de Lia Olguţa Vasilescu. Primul protest pentru pensii mai mari cu 45% a avut loc ieri, înainte ca Guvernul să dezbată noul proiect.
Câteva sute de pensionari au participat la un miting organizat de Federaţia „Unirea” în faţa Guvernului, principala revendicare fiind creşterea punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut, din 2021. Mircea Dogaru, preşedintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD), a declarat, la protest, că prin noul proiect, scopul guvernanţilor este de a schimba statutul juridic al pensiei în asistenţă socială. El a mai spus că numărul pensionarilor pe punctul de pensie este de 2,209 milioane, nu 6 milioane, aşa cum susţin guvernanţii.
„Punctul de pensie este un furt. Aţi fost furaţi, pentru ca pensiile voastre să fie mai mici, atunci când s-a introdus (punctul de pensie, n.r.). A spus-o şi Curtea de Casaţie şi Justiţie, în 2011. Ce lege este aia cu aplicare din 2021ţ Câţi vor mai trăi dintre pensionarii de astăziţ În câţi 35 de ani vor recalcula două milioane de pensiiţ Ne lovim de o altă minciună: că sunt 6 milioane de pensionari. Nu este adevărat. Nu au fost niciodată 6 milioane de pensionari în România. Sunt fix 2,209 milioane de pensionari pe punctul de pensie. De ce această minciunăţ Ca să schimbe statutul juridic al pensiei la asistenţă socială. Ce e aia anvelopăţ Pensia este rezultatul unui calcul şi trebuie să fie dată cât trebuie, nu cât vor ei. Statul are în plan să-ţi dea pensie cât vrea, când vrea şi cum vrea”, a spus Dogaru, citat de Agerpres. În opinia sa, orice lege trebuie să plece de la definiţia pensiei, care reprezintă un drept de proprietate.
„Orice lege trebuie să plece de la definiţia pensiei. Pensia este un drept de proprietate câştigat în baza unui contract de muncă. Unde nu este contract de muncă, nu există pensie. Pensia minimă de 640 de lei nu are legătură cu nimic, e o pomană dată pentru nemuncă, şi este mai mare decât pensiile normale. Până şi noi avem conducători de tanc, în grupa I de muncă, cu pensii de 496 de lei”, a spus Dogaru.
