Practic, Guvernul a întors pe dos mediul de afaceri ca să poată susține plata pensiilor mărite, fără ca majorările să aducă o creștere reală a bunăstării în rândul acestei pături. Pensionarii rămân una dintre cele mai vulnerabile categorii sociale din România, în condițiile în care mai bine de jumătate dintre aceștia câștigă sub 1.500 de lei pe lună, iar peste 2,5 milioane de pensionari aveau, anul trecut, sub 1.000 de lei pensie. Pentru aceștia, majorarea punctului de pensie nu le-a adus mare lucru, mai ales dacă luăm în calcul scumpirile.
Fiind un bazin electoral consistent, Guvernul a majorat repetat punctul de pensie. Astfel, punctul de pensie a crescut de la 871,7 lei în 2016, la 917,5 lei în ianuarie 2017 și la 1.000 lei din iulie 2017, urmând să ajungă în iulie 2018 la 1.100 lei. Potrivit datelor disponibile pe site-ul Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), cheltuielile de la sistemul public de pensii au urcat de la 52,2 miliarde de lei în 2016 la 57,6 miliarde de lei, anul trecut, deci cu circa 10%. În condițiile unor venituri prognozate de 42,5 miliarde de lei, rezultă un deficit de 15 miliarde de lei, care a trebuit să fie acoperit de la bugetul de stat, tăindu-se de la alte cheltuieli.
Un gol bugetar uriaș
Eugen Teodorovici vorbește însă de un deficit și mai mare. Marţi seară, acesta a declarat că golul se ridică la 18 miliarde de lei. Comparativ, această sumă reprezintă de două ori banii Ministerului Transporturilor în 2017, care dintr-un buget de 13,7 miliarde lei, a cheltuit numai vreo 9 miliarde.
„Principalul argument (al trecerii contribuţiilor de la angajat la angajator, n.r.) este acela că deficitul pe zona de pensii, unul foarte mare în anii trecuţi, se va reduce semnificativ. În anul 2015, deficitul pe pensii era de 18 miliarde de lei, iar acum acesta se reduce până la 7 miliarde lei, în acest an, ceea ce înseamnă o diferenţă foarte, foarte mare”, a afirmat Teodorovici.
Contribuții directe mai mari
Prin transferul contribuțiilor de pensii de la angajator la angajat, la acest buget se duc acum mai mulți bani. Pe legislația de anul trecut, la un salariu brut de 1.900 de lei, contribuția angajatului care mergea la pensii, de 10,5%, era de 200 de lei. Partea angajatorului la pensii era de 15,8%, adică de 300 de lei, însă banii nu se duceau în fondul de pensii, ci în bugetul general. Acum, pe noua legislație valabilă de la 1 ianuarie, CAS plătită de angajat s-a majorat la 25%, adică la același brut de 1.900 de lei, la bugetul de pensii merg 475 de lei, potrivit calculatoarelor de salarii disponibile online. Partea bună pentru salariați este că astfel ar trebui să aibă pensii mai mari, ca urmare a unei contribuții mai mari.
Mult zgomot pentru… nimic
În România, potrivit datelor CNPP, existau la finele anului trecut 4,67 milioane de pensionari plătiți de la bugetul de asigurări sociale de stat. Pentru aceștia, pensia medie a urcat, după toate majorările, de la 931 de lei în 2016 la 1.026 de lei în 2017, deci cu 95 de lei.
Din total, cei care s-au pensionat pentru limită de vârstă, realizând stagiul complet de cotizare, sunt doar 3,4 milioane de persoane. În acest caz, valoarea medie a pensiei a urcat cu 106 lei, până la 1.172 de lei. Din păcate, această majorare a veniturilor este iluzorie, din cauza inflației, care a început să crească în ritm galopant, tot ca urmare a politicii fiscale a Guvernului, iar anul acesta se va majora și mai mult, depășind, în trimestrul doi, pragul de 5%, conform estimărilor BNR. Mâncarea, electricitatea, gazul, dar și încălzirea sunt în topul scumpirilor. Așadar, multe eforturi pentru aproape nimic în plus în buzunarul pensionarului de rând.
Modificări în Legea pensiilor
Încă de anul trecut, ministrul Muncii lucrează la o Lege a pensiilor, care, așa cum a prognozat ministrul Finanțelor, va duce la o povară și mai mare pentru susținerea acestor cheltuieli. „Nu va fi un impact mic, cu siguranţă, vorbim de o schimbare radicală pe această zonă, o schimbare normală, logică şi de bun simţ. Va avea un impact bugetar însemnat”, a afirmat Eugen Teodorovici, în urmă cu câteva zile. Acesta nu a avansat o cifră, spunând că încă se fac calcule, iar datoria Ministerului este să găsească sumele necesare. Tot el a spus că discuțiile pe marginea legii nu se vor finaliza în prima parte a acestui an.
Pensionarii săraci, asistați social
Că bugetul de pensii e sufocat și Guvernul va trebui să găsească urgent soluții, mai ales că la 1 iulie sunt programate noi majorări, se va vedea prin soluțiile ce vor fi adoptate.
Ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, a început deja să anunțe o parte din modificări. Astfel, ea a spus recent că persoanele care nu au cotizat minim 10 ani la bugetul de pensii și care acum primesc pensia minimă garantată vor beneficia de o legislaţie proprie și vor fi scoși din categoria pensionarilor, urmând să fie încadrați într-o nouă formă de ajutor social. Practic, asta ar însemna că plata indemnizațiilor acestora ar putea trece în sarcina primăriilor. „Culmea este că cei cu pensia minimă i-au prins din urmă pe foarte mulți care au cotizat 15-20 de ani și care sunt tot pe la suma de 500-600 de lei”, a punctat Vasilescu. De altfel, tot Guvernul este cel care a decis anul trecut să majoreze pensia minimă de la 400 de lei la 520 de lei, în martie 2017, la 1 iulie 2018 fiind programată o nouă majorare, până la 640 de lei.
Ministrul Muncii spune că peste un milion de persoane beneficiază de pensia minimă. CNPP arată că mai mult de 1,4 milioane de români aveau pensii între 600 de lei și 1.000 lei.
De la cine s-a luat
Cheltuielile cu asistența socială, însemnând în principal pensii, reprezintă cea mai mare cheltuială a bugetului de stat, fiind urmată de cea cu salariile publice. Împreună, cele două tipuri de cheltuieli au depășit valoarea veniturilor fiscale (din taxe și impozite). În 2017, majorarea pensiilor și salariilor a „mâncat” cea mai mare parte a veniturilor totale suplimentare încasate la buget, în urma unei creșteri economice record pentru ultimii zece ani, de 7%. Dincolo de harababura creată cu transferul contribuțiilor, să nu uităm că în februarie anul trecut, una dintre primele măsuri luate de Guvern a fost să scoată plafonul de cinci salarii medii brute pe economie pentru plata CAS și CASS, luând astfel mai mult de la cei care câștigau peste medie. De asemenea, anul acesta a decis reducerea contribuției la Pilonul II de pensii de la 5,1% la 3,7%, ceea ce va afecta pensiile viitoare ale actualilor cotizanți. În plus, a decis să impoziteze contractele part-time la nivelul salariului minim brut pe economie.
