Cerută insistent de americanii de la Ford, șoseaua de viteză dintre Craiova și Pitești este una dintre prioritățile Companiei de drumuri. Nu și ale premierului Mihai Tudose, care a repus pe tapet Autostrada Comarnic-Brașov.
Legătura rutieră rapidă dintre Craiova și Pitești a fost de-a lungul anilor când autostradă, când drum expres, în funcție de cine s-a aflat la conducerea Ministerului Transporturilor.
Pentru moment, proiectul este făcut pentru drum expres, însă cu „elemente îmbunătățite“, după cum spune directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Ștefan Ioniță.
„Toate intersecțiile sunt denivelate. Diferențele față de autostradă constau în faptul că banda are 3,5 metri în loc de 3,75, iar banda de urgență, care la autostradă are o lățime de doi metri, este înlocuită în acest caz de un acostament de 1,5 metri, care este totuși generos“, a declarat Ștefan Ioniță pentru „România liberă“.
El înclină însă pentru modificarea proiectului, în sensul măririi lățimii benzii la 3,75 metri. „Studiile arată că într-o perspectivă de 30 de ani nu vor fi probleme cu acest drum în sensul de a face față traficului“, a mai spus Ioniță.
Șeful CNAIR spune că lucrările efective la șoseaua de viteză vor începe în primăvară. „Îmi doresc ca la sfârșitul lui 2019 să se poată circula, mai ales că lucrările de construcție nu ar trebui să ridice probleme. Este o zonă de relief prietenoasă. Singura zonă mai dificilă este traversarea Oltului“, a mai spus șeful de la Drumuri.
6,77 milioane de euro pe kilometru
Proiectul drumului expres are o lungime de 121,1 kilometri şi o valoare estimată la 820 milioane de euro. La începutul lunii iulie, CNAIR a anunţat că a transmis spre Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) anunţul de participare pentru procedura de achiziţie publică destinată proiectării şi executării celor patru tronsoane ale șoselei.
Primul tronson al drumului expres Craiova-Piteşti va avea o lungime de 17 km şi ar urma să fie construit între varianta de ocolire Nord a Craiovei şi limita judeţului Dolj. Cel de-al doilea tronson, format din două loturi, va avea o lungime de 39,85 km şi urmează să fie construit între limita judeţelor Dolj şi Olt şi limita judeţelor Olt şi Argeş.
Tronsonul al treilea, cu o lungime de 31,75 km, va fi cuprins între intersecţia cu DN 65, în apropierea municipiului Slatina şi limita dintre judeţele Olt şi Argeş. În fine, tronsonul al patrulea are o lungime de 31,81 km și va fi construit între limita administrativă dintre judeţele Olt şi Argeş şi intersecţia cu Autostrada Bucureşti-Piteşti.
Americanii cer de 10 ani șosea de viteză
Șoseaua de viteză este cerută insistent de ani de zile de americanii de la Ford, care au probleme în a-și exporta producția de automobile de la Craiova, din cauza stării proaste a infrastructurii. La Craiova au avut loc și mai multe mitinguri ale angajaților, care le cereau guvernanților să-și respecte promisiunile făcute cu ocazia semnării contractului de privatizare cu Ford, în urmă cu zece ani de zile.
Odată ce drumul expres Craiova-Pitești va fi gata, uzina Ford va avea o legătură directă, pe A1 și apoi pe A2, cu Portul Constanța. Cât despre legătura cu Vestul Europei, ea va mai avea de așteptat până când va fi gata Autostrada Pitești-Sibiu.
Șeful CNAIR promite că se va ține de termene, iar în octombrie va avea loc deschiderea ofertelor primite pentru loturile 1 și 5, cele mai ușoare, din capete. „Dacă nu sunt contestații, vrem ca în primăvară să înceapă lucrările și tot atunci să avem în SEAP loturile 2, 3 și 4“, a mai spus Ștefan Ioniță.
Tudose resuscitează proiectul lui Mitrea
Dacă la nivelul Companiei de drumuri prioritățile par a fi proiectele situate pe Coridorul IV și care generează creștere economică, prin sprijinirea industriei auto, în speță Dacia Renault și Ford, de la vârful Guvernului lucrurile se văd cu totul altfel. La doi ani de zile după ce tot un pesedist de-al lor, Ioan Rus, renunțase la proiect, din cauza costurilor uriașe, social-democrații au repus pe tapet Autostrada-Comarnic-Brașov.
Decizia a fost anunțată de premierul Mihai Tudose sâmbătă seară la Mamaia, după şedinţa CExN a PSD. Șeful Executivului a declarat că are în vedere stabilirea unei liste de obiective strategice de importanţă naţională, care va include Tarom, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti şi Autostrada București-Braşov. „În ceea ce priveşte Autostrada Bucureşti-Braşov, (…) ne gândim serios dacă acest mare proiect poate fi declarat proiect strategic de importanţă naţională. Nu este pe bani europeni, este cu bani din buget. Banii sunt oricum în bugetul Ministerului Transporturilor. Să demarăm cât de repede cu putinţă, mai ales că sunt bucăţi desenate, cu avize de mediu luate, adică putem să începem efectiv construcţia pe acest tronson“, a spus Tudose.
Autostradă pentru politicieni
Autostrada Comarnic-Brașov a făcut obiectul a trei contracte de concesiune, semnate, în ordine, de miniștrii Miron Mitrea, Radu Berceanu și Ioan Rus, toate eșuate.
CITEȘTE și Autostrada Comarnic-Braşov, tichia de mărgăritar a trei miniștri
Potrivit ultimului proiect, publicat în ianuarie 2015 de Ministerul Transporturilor, Autostrada Comarnic-Brașov ar fi urmat să coste statul român 8,5 miliarde de euro, adică 160 milioane euro pe kilometru. Din această sumă, costul lucrărilor de proiectare și construcție ar fi urmat să fie de 1,8 miliarde de euro.
Construcția unei autostrăzi pe Valea Prahovei ridică numeroase probleme, dincolo de costurile uriașe. Transportatorii rutieri de mărfuri, cei care ar trebui, de fapt, să amortizeze banii investiți de statul român și cei care ar putea genera creștere economică, nu vor utiliza niciodată ruta de pe Valea Prahovei. Și asta din cauza diferenței mari de nivel, de peste 1.000 de metri, care va genera costuri foarte mari cu combustibilul, dar și din cauza faptului că traseul nu face parte din rutele tradiționale de transport de mărfuri.
Pe de altă parte, potrivit studiilor de trafic realizate de fosta CNADNR și publicate anul trecut în exclusivitate de „România liberă“, porțiunea din DN1 cuprinsă între Comarnic și Brașov nu figurează în top 5 al celor mai aglomerate șosele din România, deci nu ar justifica construcția unei autostrăzi. DN1 este aglomerat doar în perioada sărbătorilor de iarnă și, ocazional, în week-end. În consecință, autostrada ar satisface în principal ambițiile politicienilor de a ajunge mai repede cu mașina la la hotelurile scumpe de la Poiana Brașov sau de pe Valea Prahovei.
CITEȘTE și Top 5 cele mai circulate drumuri din România. Doar o porțiune de autostradă se află în top
